Conjugare a descoase

Conjugarea verbului a descoase: eu descos, tu descoși, el ea descoase la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a descoase”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a descoase”!

Verbul a descoase conjugat la prezent

eu descos
tu descoși
el ea descoase
noi descoasem
voi descoaseți
ei ele descoaseți

Verbul a descoase conjugat la viitor

eu voi descoase
tu vei descoase
el ea va descoase
noi vom descoase
voi veți descoase
ei ele vor descoase

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a descoase conjugare la condițional prezent

eu aș descoase
tu ai descoase
el ea ar descoase
noi am descoase
voi ați descoase
ei ele ar descoase

Verbul a descoase conjugare la condițional perfect

eu aș fi descusut
tu ai fi descusut
el ea ar fi descusut
noi am fi descusut
voi ați fi descusut
ei ele ar fi descusut

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a descoase la conjunctiv prezent

eu să fiu descos
tu să fii descoși
el ea să fie descoasă
noi să fim descoasem
voi să fiți descoaseți
ei ele să fie descoasă

Conjug a descoase la imperfect

eu descoseam
tu descoseai
el ea descosea
noi descoseam
voi descoseați
ei ele descoseau

A descoase conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu descususem
tu descususeși
el ea descususe
noi descususerăm
voi descususerăți
ei ele descususeră

Verbul a descoase conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi descusut
tu să fi descusut
el ea să fi descusut
noi să fi descusut
voi să fi descusut
ei ele să fi descusut

Conjugare a descoase la perfectul simplu

eu descusui
tu descusuși
el ea descusu
noi descusurăm
voi descusurăți
ei ele descusură

Conjugarea verbului a descoase la perfectul compus

eu am descusut
tu ai descusut
el ea a descusut
noi am descusut
voi ați descusut
ei ele ar descusut

Conjugă a descoase la viitor anterior

eu voi fi descusut
tu vei fi descusut
el ea va fi descusut
noi vom fi descusut
voi veți fi descusut
ei ele vor fi descusut

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a descoase

DESCOÁSE, descós, verb

III. tranzitiv

1. (Cu privire la o cusătură sau la un obiect cusut) A desface din cusături, din tivuri. Patroana... dintr-o smucitură a descusut talia. CAMIL PETRESCU, T. I 451.
• absolut Îi mai lesne de a desface decît a face, a descoase decît a coase. RUSSO, O. 93.

2. figurat A analiza în mod amănunțit ceva ca să pătrunzi o problemă, o situație, ca să afli din ce este făcut ceva sau ce se ascunde dedesubt. Și n-are răgaz să descoasă toate întrebările care-i vin în minte, pe nevrute, despre chipul cum s-or fi făcînd trenurile, despre fierăria cîtă este pe lumea asta. spaniolă POPESCU, M. G. 35. Aici era ceva la mijloc; ea dăduse de urma unei taine; trebuia să o descoasă! SLAVICI, O. I 340.
• (Cu privire la persoane) Nu poți să mai scrii un rînd, fără ca [criticii] să te descoasă și să-ți ia socoteala. ODOBESCU, S. III 146.

3. figurat A ispiti pe cineva, a-i pune întrebări multe și insistente pentru a afla ceea ce simte sau ceea ce gîndește; a iscodi. Văd că-l descoși... verb reflexiv:ei să știi toate. CAMIL PETRESCU, T. III 34. Îl descusu cînd și cum a venit în țară, ce-a făcut aici, ce rost și-a găsit. REBREANU, R. I 164. Îl descususe cu încetul și-i aflase gusturile și cusururile. BASSARABESCU, vezi 18.

– Forme gramaticale: perfectul simplu descusui, participiu descusut.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

descosând

Participiu

descusut

Infinitiv scurt

descoase

Imfinitiv lung

descosând