Conjugare a descheia

Conjugarea verbului a descheia: eu deschei, tu deschei, el ea descheie la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a descheia”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a descheia”!

Verbul a descheia conjugat la prezent

eu deschei
tu deschei
el ea descheie
noi descheiem
voi descheiați
ei ele descheiați

Verbul a descheia conjugat la viitor

eu voi descheia
tu vei descheia
el ea va descheia
noi vom descheia
voi veți descheia
ei ele vor descheia

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a descheia conjugare la condițional prezent

eu aș descheia
tu ai descheia
el ea ar descheia
noi am descheia
voi ați descheia
ei ele ar descheia

Verbul a descheia conjugare la condițional perfect

eu aș fi descheiat
tu ai fi descheiat
el ea ar fi descheiat
noi am fi descheiat
voi ați fi descheiat
ei ele ar fi descheiat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a descheia la conjunctiv prezent

eu să fiu deschei
tu să fii deschei
el ea să fie descheie
noi să fim descheiem
voi să fiți descheiați
ei ele să fie descheie

Conjug a descheia la imperfect

eu descheiam
tu descheiai
el ea descheia
noi descheiam
voi descheiați
ei ele descheiau

A descheia conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu descheiasem
tu descheiaseși
el ea descheiase
noi descheiaserăm
voi descheiaserăți
ei ele descheiaseră

Verbul a descheia conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi descheiat
tu să fi descheiat
el ea să fi descheiat
noi să fi descheiat
voi să fi descheiat
ei ele să fi descheiat

Conjugare a descheia la perfectul simplu

eu descheiai
tu descheiași
el ea descheie
noi descheiarăm
voi descheiarăți
ei ele descheiară

Conjugarea verbului a descheia la perfectul compus

eu am descheiat
tu ai descheiat
el ea a descheiat
noi am descheiat
voi ați descheiat
ei ele ar descheiat

Conjugă a descheia la viitor anterior

eu voi fi descheiat
tu vei fi descheiat
el ea va fi descheiat
noi vom fi descheiat
voi veți fi descheiat
ei ele vor fi descheiat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a descheia

DESCHEIÁ, deschéi, verb

I.

1. tranzitiv (Cu privire la nasturi) A scoate din butonieră, a face să nu mai fie încheiat. Laura își descheie și își încheie nasturii mînușilor. C. PETRESCU, Î. II 46.
♦ A desface (o haină) prin scoaterea nasturilor din butonieră. Descheind vestonul unuia căzut pe spate, cu brațele desfăcute în lături, se simți cuprins de după gît. CAMILAR, N. I 294.
♦ (Cu privire la persoane) A-i desface o haină prin scoaterea nasturilor din butonieră. Descheie copilul la gît.

2. reflexiv (Despre obiecte compuse din bucăți, prin extensie despre bucățile care alcătuiesc un întreg) A se desface din încheieturi. Încep a se descheia corăbiile din toate cuiele lor cele de fier. GORJAN, H. I 131.
• figurat Merg... pe jos, să mi se mai descheie oasele. POPOVICI-BĂNĂȚEANU, la TDRG.

– Variantă: deschiá (DELAVRANCEA, S. 145) verb

I.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

descheind

Participiu

descheiat

Infinitiv scurt

descheia

Imfinitiv lung

descheind