Conjugare a descălța

Conjugarea verbului a descălța: eu descalț, tu descalți, el ea descalță la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a descălța”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a descălța”!

Verbul a descălța conjugat la prezent

eu descalț
tu descalți
el ea descalță
noi descălțăm
voi descălțați
ei ele descălțați

Verbul a descălța conjugat la viitor

eu voi descălța
tu vei descălța
el ea va descălța
noi vom descălța
voi veți descălța
ei ele vor descălța

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a descălța conjugare la condițional prezent

eu aș descălța
tu ai descălța
el ea ar descălța
noi am descălța
voi ați descălța
ei ele ar descălța

Verbul a descălța conjugare la condițional perfect

eu aș fi descălțat
tu ai fi descălțat
el ea ar fi descălțat
noi am fi descălțat
voi ați fi descălțat
ei ele ar fi descălțat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a descălța la conjunctiv prezent

eu să fiu descalț
tu să fii descalți
el ea să fie descalțe
noi să fim descălțăm
voi să fiți descălțați
ei ele să fie descalțe

Conjug a descălța la imperfect

eu descălțam
tu descălțai
el ea descălța
noi descălțam
voi descălțați
ei ele descălțau

A descălța conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu descălțasem
tu descălțaseși
el ea descălțase
noi descălțaserăm
voi descălțaserăți
ei ele descălțaseră

Verbul a descălța conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi descălțat
tu să fi descălțat
el ea să fi descălțat
noi să fi descălțat
voi să fi descălțat
ei ele să fi descălțat

Conjugare a descălța la perfectul simplu

eu descălțai
tu descălțași
el ea descălță
noi descălțarăm
voi descălțarăți
ei ele descălțară

Conjugarea verbului a descălța la perfectul compus

eu am descălțat
tu ai descălțat
el ea a descălțat
noi am descălțat
voi ați descălțat
ei ele ar descălțat

Conjugă a descălța la viitor anterior

eu voi fi descălțat
tu vei fi descălțat
el ea va fi descălțat
noi vom fi descălțat
voi veți fi descălțat
ei ele vor fi descălțat

Definiție din
Dicționarul etimologic român

VEZI DEFINIŢII a descălța

descălțá (descálț, descălțát), verb –

1. A scoate încălțămintea din picioare.

– Variante desculța. Mr. discaltsu. latina dĭscalcĕāre sau dĭsculcĭāre, ambele forme atestate (Densusianu, Hlr., I, 169; Pușcariu 505; Candrea-Dens., 255; Tiktin; Candrea; Scriban); conform italiana discalzare, portugheză, cat. descalçar, limba franceza déchausser, spaniolă descalzar, prov. descaussar. conform desculț, adjectiv (cu picioarele goale), mr., megl. disculț, istr. rescuts, participiu de la variantă sau, mai puțin probabil, de la un latina *dĭsculceātus (Pușcariu 512; Tiktin; Candrea-Dens., 266; REW 2662; Candrea; conform Graur, BL, V, 96), conform trent., padov. descolzo, friul. diskolts, sard. iskultsu.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

descălțând

Participiu

descălțat

Infinitiv scurt

descălța

Imfinitiv lung

descălțând