Conjugare a descăleca

Conjugarea verbului a descăleca: eu descalec, tu descaleci, el ea descalecă la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a descăleca”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a descăleca”!

Verbul a descăleca conjugat la prezent

eu descalec
tu descaleci
el ea descalecă
noi descălecăm
voi descălecați
ei ele descălecați

Verbul a descăleca conjugat la viitor

eu voi descăleca
tu vei descăleca
el ea va descăleca
noi vom descăleca
voi veți descăleca
ei ele vor descăleca

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a descăleca conjugare la condițional prezent

eu aș descăleca
tu ai descăleca
el ea ar descăleca
noi am descăleca
voi ați descăleca
ei ele ar descăleca

Verbul a descăleca conjugare la condițional perfect

eu aș fi descălecat
tu ai fi descălecat
el ea ar fi descălecat
noi am fi descălecat
voi ați fi descălecat
ei ele ar fi descălecat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a descăleca la conjunctiv prezent

eu să fiu descalec
tu să fii descaleci
el ea să fie descalece
noi să fim descalecăm
voi să fiți descalecați
ei ele să fie descalece

Conjug a descăleca la imperfect

eu descălecam
tu descălecai
el ea descăleca
noi descălecam
voi descălecați
ei ele descălecau

A descăleca conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu descălecasem
tu descălecaseși
el ea descălecase
noi descălecaserăm
voi descălecaserăți
ei ele descălecaseră

Verbul a descăleca conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi descălecat
tu să fi descălecat
el ea să fi descălecat
noi să fi descălecat
voi să fi descălecat
ei ele să fi descălecat

Conjugare a descăleca la perfectul simplu

eu descălecai
tu descălecași
el ea descălecă
noi descălecarăm
voi descălecarăți
ei ele descălecară

Conjugarea verbului a descăleca la perfectul compus

eu am descălecat
tu ai descălecat
el ea a descălecat
noi am descălecat
voi ați descălecat
ei ele ar descălecat

Conjugă a descăleca la viitor anterior

eu voi fi descălecat
tu vei fi descălecat
el ea va fi descălecat
noi vom fi descălecat
voi veți fi descălecat
ei ele vor fi descălecat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a descăleca

DESCĂLECÁ, descálec, verb

I. intranzitiv

1. A se da jos, a coborî de pe cal. Au descălecat ș-au lăsat caii unul lîngă altul, fără să-i lege, fără să le deie grăunțe. SADOVEANU, B. 162. Apare un ofițer descălecat, plin de praf. CAMIL PETRESCU, T. II 424. Aci îi venea să descalece, ca să adune cîte un mănunchi de flori. ISPIRESCU, L. 17.
• (Determinat, pleonastic, prin «de pe cal») Turcul... descălecă de pe cal și lăsă frîul în mîinile ciobanului. GALACTION, O. I 287.
• tranzitiv (Popular, cu complementul «calul»; atestat în forma descălica) Cal descălica, Căpăstru-i scotea. TEODORESCU, P. P. 418.
♦ tranzitiv (Rar) A da jos de pe cal. Nu-și putea alunga amintirea... soldaților de plumb din copilărie, jucăriile de acum șaizeci de ani, cînd îi descăleca din șa. C. PETRESCU, R. DR. 209.

2. (Termen folosit de cronicari în legătură cu întemeierea Țărilor Romînești; azi arhaizant) A se așeza statornic într-un loc, întemeind o țară (nouă). Dragoș-vodă a descălecat în Moldova. ▭ Oierii aceștia care au descălecat dincoace de munte, ca mulți alții în curgerea verb reflexiv:emii, au întemeiat sate. SADOVEANU, E. 92.

– Variantă: descălicá verb

I.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

descălecând

Participiu

descălecat

Infinitiv scurt

descăleca

Imfinitiv lung

descălecând