CONSULTĂ DEX |
Verbul a deretica conjugat la prezent
Verbul a deretica conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a deretica conjugare la condițional prezent
Verbul a deretica conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a deretica la conjunctiv prezent
Conjug a deretica la imperfect
A deretica conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a deretica conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a deretica la perfectul simplu
Conjugarea verbului a deretica la perfectul compus
Conjugă a deretica la viitor anterior
|
Definiție din
DERETICÁ, derétic, verbDicționarul limbii romîne literare contemporane I. 1. intranzitiv A face rînduială, a curăța prin casă (scuturînd așternutul, ștergînd praful, măturînd etc.). Se mișca încolo și încoace prin cameră, dereticînd și așezînd. Deretica smuncind și așeza trîntind. SADOVEANU, N. forme 5. Atunci se pune fata și scutură și deretică. ISPIRESCU, L. 337. 2. tranzitiv A pune (ceva) în ordine, a aranja. Afară se auzea ploaia cernută fără istov, glasul birjarului dereticînd ceva în jurul trăsurii. C. PETRESCU, S. 81. În verb reflexiv:emea asta tu deretică toate și pregătește cele de cuviință. SADOVEANU, despre P. 78. – Variante: (regional) derădicá (SBIERA, P. 31), derătecá (VLAHUȚĂ, N. 9), derdicá, dérdic (CREANGĂ, A. 69), deretecá (CAMIL PETRESCU, T. I 542, ISPIRESCU, L. 149, POPESCU, B. III 118), direticá (la TDRG) verb I. |