CONSULTĂ DEX |
Verbul a deochea conjugat la prezent
Verbul a deochea conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a deochea conjugare la condițional prezent
Verbul a deochea conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a deochea la conjunctiv prezent
Conjug a deochea la imperfect
A deochea conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a deochea conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a deochea la perfectul simplu
Conjugarea verbului a deochea la perfectul compus
Conjugă a deochea la viitor anterior
|
Definiție din
DEOCHEÁ, deóchi, verbDicționarul limbii romîne literare contemporane I. 1. tranzitiv (În superstiții) A vătăma sănătatea (sau bunăstarea) cuiva printr-o privire rea, invidioasă, mirată (de frumusețea, calitățile, succesul cuiva). Știi, cred că m-a deocheat omul acela. GALAN, Z. R. 97. E un copil minune. Mi-a crescut pe neștiute chiar subt ochi. Doamne, numai să nu mi-l deochi! CAMIL PETRESCU, T. III 392. Ce de mai cavaleri plăcuți se uită la d-voastră... De nu v-ar deochea! ALECSANDRI, T. 309. • absolut Ochiul ce deoache La el să nu cate. TEODORESCU, P. P. 366. • reflexiv S-a oprit în prag și a scuipat ușor într-o parte ca să nu mă deochi. SADOVEANU, N. forme 22. [Baba] lă purcelul, îl scaldă... îl strînge de nas și-l sumuță, ca să nu se deoache, odorul! CREANGĂ, P. 76. 2. reflexiv figurat (Despre verb reflexiv:eme) A se strica. Deodată s-a schimbat verb reflexiv:emea cea frumoasă într-o vijelie cumplită... – Așa-i că s-a deocheat verb reflexiv:emea? zise unul dintre plăieși. CREANGĂ, A. 30. |