Conjugare a denumi

Conjugarea verbului a denumi: eu denumesc, tu denumești, el ea denumește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a denumi”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a denumi”!

Verbul a denumi conjugat la prezent

eu denumesc
tu denumești
el ea denumește
noi denumim
voi denumiți
ei ele denumiți

Verbul a denumi conjugat la viitor

eu voi denumi
tu vei denumi
el ea va denumi
noi vom denumi
voi veți denumi
ei ele vor denumi

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a denumi conjugare la condițional prezent

eu aș denumi
tu ai denumi
el ea ar denumi
noi am denumi
voi ați denumi
ei ele ar denumi

Verbul a denumi conjugare la condițional perfect

eu aș fi denumit
tu ai fi denumit
el ea ar fi denumit
noi am fi denumit
voi ați fi denumit
ei ele ar fi denumit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a denumi la conjunctiv prezent

eu să fiu denumesc
tu să fii denumești
el ea să fie denumească
noi să fim denumim
voi să fiți denumiți
ei ele să fie denumească

Conjug a denumi la imperfect

eu denumeam
tu denumeai
el ea denumea
noi denumeam
voi denumeați
ei ele denumeau

A denumi conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu denumisem
tu denumiseși
el ea denumise
noi denumiserăm
voi denumiserăți
ei ele denumiseră

Verbul a denumi conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi denumit
tu să fi denumit
el ea să fi denumit
noi să fi denumit
voi să fi denumit
ei ele să fi denumit

Conjugare a denumi la perfectul simplu

eu denumii
tu denumiși
el ea denumi
noi denumirăm
voi denumirăți
ei ele denumiră

Conjugarea verbului a denumi la perfectul compus

eu am denumit
tu ai denumit
el ea a denumit
noi am denumit
voi ați denumit
ei ele ar denumit

Conjugă a denumi la viitor anterior

eu voi fi denumit
tu vei fi denumit
el ea va fi denumit
noi vom fi denumit
voi veți fi denumit
ei ele vor fi denumit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a denumi

DENUMÍ, denumesc, verb IV. tranzitiv A da, a atribui un nume unei ființe sau unui lucru; a numi. Stilul muzical, cam pipernicit... al secolului din urmă, stil pe care l-au denumit în țările occidentale cu porecla comică de stilul perucilor. ODOBESCU, S. III 95.
♦ (Învechit) A desemna. (reflexiv pasiv) Acea comisie [filologică] se și denumi. ODOBESCU, S. I 486.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

denumind

Participiu

denumit

Infinitiv scurt

denumi

Imfinitiv lung

denumind