Conjugare a dantura

Conjugarea verbului a dantura: eu danturez, tu danturezi, el ea danturează la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a dantura”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a dantura”!

Verbul a dantura conjugat la prezent

eu danturez
tu danturezi
el ea danturează
noi danturăm
voi danturați
ei ele danturați

Verbul a dantura conjugat la viitor

eu voi dantura
tu vei dantura
el ea va dantura
noi vom dantura
voi veți dantura
ei ele vor dantura

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a dantura conjugare la condițional prezent

eu aș dantura
tu ai dantura
el ea ar dantura
noi am dantura
voi ați dantura
ei ele ar dantura

Verbul a dantura conjugare la condițional perfect

eu aș fi danturat
tu ai fi danturat
el ea ar fi danturat
noi am fi danturat
voi ați fi danturat
ei ele ar fi danturat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a dantura la conjunctiv prezent

eu să fiu danturez
tu să fii danturezi
el ea să fie dantureze
noi să fim danturăm
voi să fiți danturați
ei ele să fie dantureze

Conjug a dantura la imperfect

eu danturam
tu danturai
el ea dantura
noi danturam
voi danturați
ei ele danturau

A dantura conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu danturasem
tu danturaseși
el ea danturase
noi danturaserăm
voi danturaserăți
ei ele danturaseră

Verbul a dantura conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi danturat
tu să fi danturat
el ea să fi danturat
noi să fi danturat
voi să fi danturat
ei ele să fi danturat

Conjugare a dantura la perfectul simplu

eu danturai
tu danturași
el ea dantură
noi danturarăm
voi danturarăți
ei ele danturară

Conjugarea verbului a dantura la perfectul compus

eu am danturat
tu ai danturat
el ea a danturat
noi am danturat
voi ați danturat
ei ele ar danturat

Conjugă a dantura la viitor anterior

eu voi fi danturat
tu vei fi danturat
el ea va fi danturat
noi vom fi danturat
voi veți fi danturat
ei ele vor fi danturat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a dantura

DANTÚRĂ substantiv feminin (Cu sens colectiv) Totalitatea dinților unei persoane; prin extensie felul în care sînt înșirați și alcătuiți dinții. Evident! rîse femeia, arătînd dantura cariată și pe locuri știrbă de tot. C. PETRESCU, C. vezi 22. Îmbătrînea. Stărui asupra cuvîntului, dezmințit de părul negru, dantura puternică și întreaga-i făptură, vînjoasă și neobosită. id. Î. I

10.
• Dantură (falsă) = proteză dentară. Își puse dantura.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

danturând

Participiu

danturat

Infinitiv scurt

dantura

Imfinitiv lung

danturând