Conjugare a cuvânta

Conjugarea verbului a cuvânta: eu cuvântez, tu cuvântezi, el ea cuvântează la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a cuvânta”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a cuvânta”!

Verbul a cuvânta conjugat la prezent

eu cuvântez
tu cuvântezi
el ea cuvântează
noi cuvântăm
voi cuvântați
ei ele cuvântați

Verbul a cuvânta conjugat la viitor

eu voi cuvânta
tu vei cuvânta
el ea va cuvânta
noi vom cuvânta
voi veți cuvânta
ei ele vor cuvânta

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a cuvânta conjugare la condițional prezent

eu aș cuvânta
tu ai cuvânta
el ea ar cuvânta
noi am cuvânta
voi ați cuvânta
ei ele ar cuvânta

Verbul a cuvânta conjugare la condițional perfect

eu aș fi cuvântat
tu ai fi cuvântat
el ea ar fi cuvântat
noi am fi cuvântat
voi ați fi cuvântat
ei ele ar fi cuvântat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a cuvânta la conjunctiv prezent

eu să fiu cuvântez
tu să fii cuvântezi
el ea să fie cuvânteze
noi să fim cuvântăm
voi să fiți cuvântați
ei ele să fie cuvânteze

Conjug a cuvânta la imperfect

eu cuvântam
tu cuvântai
el ea cuvânta
noi cuvântam
voi cuvântați
ei ele cuvântau

A cuvânta conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu cuvântasem
tu cuvântaseși
el ea cuvântase
noi cuvântaserăm
voi cuvântaserăți
ei ele cuvântaseră

Verbul a cuvânta conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi cuvântat
tu să fi cuvântat
el ea să fi cuvântat
noi să fi cuvântat
voi să fi cuvântat
ei ele să fi cuvântat

Conjugare a cuvânta la perfectul simplu

eu cuvântai
tu cuvântași
el ea cuvântă
noi cuvântarăm
voi cuvântarăți
ei ele cuvântară

Conjugarea verbului a cuvânta la perfectul compus

eu am cuvântat
tu ai cuvântat
el ea a cuvântat
noi am cuvântat
voi ați cuvântat
ei ele ar cuvântat

Conjugă a cuvânta la viitor anterior

eu voi fi cuvântat
tu vei fi cuvântat
el ea va fi cuvântat
noi vom fi cuvântat
voi veți fi cuvântat
ei ele vor fi cuvântat

Definiție din
Micul dicționar academic, ediția a II-a

VEZI DEFINIŢII a cuvânta

cuvânta [Atestat: DOSOFTEI, PS. 16 / prezentul indicativ: cuvânt / Etimologie: moștenit din latinescul convento, -are] 1 (Înv) A vorbi. 2 (Nob; înv) A descrie. 3 verb reflexiv: (Înv) A se spune. 4 verb tranzitiv: (îe) A de bine sau de rău (pe cineva) A vorbi de bine sau de rău pe cineva. 5 verb tranzitiv: A articula cuvinte. 6 verb reflexiv: A se adresa cuiva. 7 verb tranzitiv: A pune o vorbă bună pe lângă cineva. 8 verb tranzitiv: (Rar; îe) A-l (pe cineva) A se adresa cuiva. 9 verb tranzitiv: (îae) A-i da cuiva cuvântul. 10 verb reflexiv: (Nob; înv; îe, după sl vele-recevati] A mare A se răsti la cineva. 11 verb tranzitiv: (Înv) A slăvi. 12 verb reflexiv: (Înv) A binecuvânta. 13 verb tranzitiv: A da ordin. 14 verb tranzitiv: A declara. 15 verb reflexiv: A ține un discurs. 16 verb reflexiv: A recita.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

cuvântând

Participiu

cuvântat

Infinitiv scurt

cuvânta

Imfinitiv lung

cuvântând