Conjugare a cula

Conjugarea verbului a cula: eu culez, tu culezi, el ea culează la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a cula”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a cula”!

Verbul a cula conjugat la prezent

eu culez
tu culezi
el ea culează
noi culăm
voi culați
ei ele culați

Verbul a cula conjugat la viitor

eu voi cula
tu vei cula
el ea va cula
noi vom cula
voi veți cula
ei ele vor cula

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a cula conjugare la condițional prezent

eu aș cula
tu ai cula
el ea ar cula
noi am cula
voi ați cula
ei ele ar cula

Verbul a cula conjugare la condițional perfect

eu aș fi culat
tu ai fi culat
el ea ar fi culat
noi am fi culat
voi ați fi culat
ei ele ar fi culat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a cula la conjunctiv prezent

eu să fiu culez
tu să fii culezi
el ea să fie culeze
noi să fim culăm
voi să fiți culați
ei ele să fie culeze

Conjug a cula la imperfect

eu culam
tu culai
el ea cula
noi culam
voi culați
ei ele culau

A cula conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu culasem
tu culaseși
el ea culase
noi culaserăm
voi culaserăți
ei ele culaseră

Verbul a cula conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi culat
tu să fi culat
el ea să fi culat
noi să fi culat
voi să fi culat
ei ele să fi culat

Conjugare a cula la perfectul simplu

eu culai
tu culași
el ea culă
noi cularăm
voi cularăți
ei ele culară

Conjugarea verbului a cula la perfectul compus

eu am culat
tu ai culat
el ea a culat
noi am culat
voi ați culat
ei ele ar culat

Conjugă a cula la viitor anterior

eu voi fi culat
tu vei fi culat
el ea va fi culat
noi vom fi culat
voi veți fi culat
ei ele vor fi culat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a cula

CÚLĂ, cule, substantiv feminin (Învechit)

1. Turn circular, cupolă, boltă. Din brîul superior... se porneau pe rotunjeala culelor numeroase ciubuce sau nervure. ODOBESCU, S. I 442.
♦ Turn boltit în palatul domnesc, în care se păstra vistieria. Cămări boltite, purtînd o culă rotunjită pe d-asupra, în care se aflau, d-a rîndul, paraclisul, haznaua sau comoara și patul domnesc. ODOBESCU, S. I 128.
♦ Vistierie, tezaur. Se zice că, cu Gruie, strînge-n cula-i o comoară. DAVILA, vezi vezi 35. Din cula domnească Lefuri să-mpărțească. TEODORESCU, P. P. 50.

2. Beci boltit, subterană. Căpitanul de tîlhari își adună ceata într-o culă sub niște dărîmături de ziduri. ISPIRESCU, L. 143.

3. Casa proprietarului unei moșii. Albește, așezată cam la sfertul dealului, cula cu pridvor de zid a boierului Stambulachie. MACEDONSKI, O. III

4.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

culând

Participiu

culat

Infinitiv scurt

cula

Imfinitiv lung

culând