eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a cronica

Conjugarea verbului a cronica: eu cronichez, tu cronichezi, el ea cronichează la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a cronica”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a cronica”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a cronica conjugat la prezent
  • eu cronichez
  • tu cronichezi
  • el ea cronichează
  • noi cronicăm
  • voi cronicați
  • ei ele cronicați
Verbul a cronica conjugat la viitor
  • eu voi cronica
  • tu vei cronica
  • el ea va cronica
  • noi vom cronica
  • voi veți cronica
  • ei ele vor cronica
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a cronica conjugare la condițional prezent
  • eu aș cronica
  • tu ai cronica
  • el ea ar cronica
  • noi am cronica
  • voi ați cronica
  • ei ele ar cronica
Verbul a cronica conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi cronicat
  • tu ai fi cronicat
  • el ea ar fi cronicat
  • noi am fi cronicat
  • voi ați fi cronicat
  • ei ele ar fi cronicat
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a cronica la conjunctiv prezent
  • eu să fiu cronichez
  • tu să fii cronichezi
  • el ea să fie cronicheze
  • noi să fim cronicăm
  • voi să fiți cronicați
  • ei ele să fie cronicheze
Conjug a cronica la imperfect
  • eu cronicam
  • tu cronicai
  • el ea cronica
  • noi cronicam
  • voi cronicați
  • ei ele cronicau
A cronica conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu cronicasem
  • tu cronicaseși
  • el ea cronicase
  • noi cronicaserăm
  • voi cronicaserăți
  • ei ele cronicaseră
Verbul a cronica conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi cronicat
  • tu să fi cronicat
  • el ea să fi cronicat
  • noi să fi cronicat
  • voi să fi cronicat
  • ei ele să fi cronicat
Conjugare a cronica la perfectul simplu
  • eu cronicai
  • tu cronicași
  • el ea cronică
  • noi cronicarăm
  • voi cronicarăți
  • ei ele cronicară
Conjugarea verbului a cronica la perfectul compus
  • eu am cronicat
  • tu ai cronicat
  • el ea a cronicat
  • noi am cronicat
  • voi ați cronicat
  • ei ele ar cronicat
Conjugă a cronica la viitor anterior
  • eu voi fi cronicat
  • tu vei fi cronicat
  • el ea va fi cronicat
  • noi vom fi cronicat
  • voi veți fi cronicat
  • ei ele vor fi cronicat
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
CRÓNICĂ, cronici, substantiv feminin

1. Serie de însemnări, obișnuite mai ales în evul mediu și cuprinzînd o înregistrare cronologică, de obicei lipsită de discernămînt critic, a evenimentelor sociale, politice și familiare, făcute de un. scriitor (de obicei contemporan); scriere, uneori păstrată în manuscris, cuprinzînd asemenea însemnări (și servind adesea drept bază istoricilor moderni); letopiseț. Cronica întîmplărilor mai însemnate, petrecute pînă la anul 1499, scrisă de un cronicar rămas anonim, s-a păstrat în traducere germană. istorie R.P.R. 137. Intriga în Hamlet e luată din cronicile Danemarcii. GHEREA, ST. Hristos II 278. Dar lăsați măcar strămoșii ca să doarmă-n colb de cronici. EMINESCU, O. I 151

2. Articol dintr-un ziar sau dintr-o Revistă care comentează evenimente de actualitate, politice, sociale și culturale, interne sau externe. Cronică internațională. Cronică locală. Cronică muzicală.

3. Comentariu, de obicei răutăcios, făcut asupra unor evenimente neînsemnate din viața particulară a cuiva. Cronica Iașului, așa de bogată pe acea verb reflexiv:eme, nu-l știa. RUSSO, O. 48.

– plural și: (învechit) cronice (EMINESCU, O. I 32, BĂLCESCU, O. I 64).

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

cronicând

Participiu

cronicat

Infinitiv scurt

cronica

Imfinitiv lung

cronicând



dex-app