Conjugare a croncăni

Conjugarea verbului a croncăni: eu croncăn, tu croncăni, el ea croncăne la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a croncăni”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a croncăni”!

Verbul a croncăni conjugat la prezent

eu croncăn
tu croncăni
el ea croncăne
noi croncănim
voi croncăniți
ei ele croncăniți

Verbul a croncăni conjugat la viitor

eu voi croncăni
tu vei croncăni
el ea va croncăni
noi vom croncăni
voi veți croncăni
ei ele vor croncăni

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a croncăni conjugare la condițional prezent

eu aș croncăni
tu ai croncăni
el ea ar croncăni
noi am croncăni
voi ați croncăni
ei ele ar croncăni

Verbul a croncăni conjugare la condițional perfect

eu aș fi croncănit
tu ai fi croncănit
el ea ar fi croncănit
noi am fi croncănit
voi ați fi croncănit
ei ele ar fi croncănit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a croncăni la conjunctiv prezent

eu să fiu croncăn
tu să fii croncăni
el ea să fie croncăne
noi să fim croncănim
voi să fiți croncăniți
ei ele să fie croncăne

Conjug a croncăni la imperfect

eu croncăneam
tu croncăneai
el ea croncănea
noi croncăneam
voi croncăneați
ei ele croncăneau

A croncăni conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu croncănisem
tu croncăniseși
el ea croncănise
noi croncăniserăm
voi croncăniserăți
ei ele croncăniseră

Verbul a croncăni conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi croncănit
tu să fi croncănit
el ea să fi croncănit
noi să fi croncănit
voi să fi croncănit
ei ele să fi croncănit

Conjugare a croncăni la perfectul simplu

eu croncănii
tu croncăniși
el ea croncăni
noi croncănirăm
voi croncănirăți
ei ele croncăniră

Conjugarea verbului a croncăni la perfectul compus

eu am croncănit
tu ai croncănit
el ea a croncănit
noi am croncănit
voi ați croncănit
ei ele ar croncănit

Conjugă a croncăni la viitor anterior

eu voi fi croncănit
tu vei fi croncănit
el ea va fi croncănit
noi vom fi croncănit
voi veți fi croncănit
ei ele vor fi croncănit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a croncăni

CRONCĂNÍ, croncănesc, verb IV. intranzitiv

1. (Despre ciori, corbi etc.) A scoate strigăte guturale (caracteristice acestui gen de păsări). Nici țipenie de om. Nici măcar ciori care să croncănească, să cîrîie. STANCU, despre 16. Zile umede și reci vestiră apropierea iernii. Grădinile rămăseseră fără verdeață

– și uneori, în tăcerea după-amiezilor, treceau învăluindu-se și croncănind șiraguri de ciori. SADOVEANU, O. IV 131.

2. figurat (Despre oameni) A scoate strigăte nearmonioase, a vorbi articulînd cuvintele în mod dezagreabil. Eleonora croncăni, cu o lucire de rîs în ochii ei de nebună. DUMITRIU, B. forme 38.
• (În basme) Făt-Frumos aruncă buzduganu-n nori și lovi Miazănoaptea în aripi. Ea căzu ca plumbul la pămînt și croncăni jalnic. EMINESCU, N. 24.
• tranzitiv factitiv (Rar) Mură lua vioara, cu chip să le arate, și după ce o croncănea și o văicărea oleacă, își ridica, ochii... spre fereastra iatacului Olenei. GALACTION, O. I 69.

– prezent industrie persoană 3 și: croncăne (AGÎRBICEANU, S. P. 30).

– Variante: croncăí (ALECSANDRI, P. A. 40, ȘEZ. I 109), cronconí (ALECSANDRI, P. P. 141) verb IV.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

croncănind

Participiu

croncănit

Infinitiv scurt

croncăni

Imfinitiv lung

croncănind