Conjugare a consimți

Conjugarea verbului a consimți: eu consimt, tu consimți, el ea consimte la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a consimți”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a consimți”!

Verbul a consimți conjugat la prezent

eu consimt
tu consimți
el ea consimte
noi consimțim
voi consimțiți
ei ele consimțiți

Verbul a consimți conjugat la viitor

eu voi consimți
tu vei consimți
el ea va consimți
noi vom consimți
voi veți consimți
ei ele vor consimți

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a consimți conjugare la condițional prezent

eu aș consimți
tu ai consimți
el ea ar consimți
noi am consimți
voi ați consimți
ei ele ar consimți

Verbul a consimți conjugare la condițional perfect

eu aș fi consimțit
tu ai fi consimțit
el ea ar fi consimțit
noi am fi consimțit
voi ați fi consimțit
ei ele ar fi consimțit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a consimți la conjunctiv prezent

eu să fiu consimt
tu să fii consimți
el ea să fie consimtă
noi să fim consimțim
voi să fiți consimțiți
ei ele să fie consimtă

Conjug a consimți la imperfect

eu consimțeam
tu consimțeai
el ea consimțea
noi consimțeam
voi consimțeați
ei ele consimțeau

A consimți conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu consimțisem
tu consimțiseși
el ea consimțise
noi consimțiserăm
voi consimțiserăți
ei ele consimțiseră

Verbul a consimți conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi consimțit
tu să fi consimțit
el ea să fi consimțit
noi să fi consimțit
voi să fi consimțit
ei ele să fi consimțit

Conjugare a consimți la perfectul simplu

eu consimții
tu consimțiși
el ea consimți
noi consimțirăm
voi consimțirăți
ei ele consimțiră

Conjugarea verbului a consimți la perfectul compus

eu am consimțit
tu ai consimțit
el ea a consimțit
noi am consimțit
voi ați consimțit
ei ele ar consimțit

Conjugă a consimți la viitor anterior

eu voi fi consimțit
tu vei fi consimțit
el ea va fi consimțit
noi vom fi consimțit
voi veți fi consimțit
ei ele vor fi consimțit

Definiție din
Dicționarul de sinonime al limbii române

VEZI DEFINIŢII a consimți

CONSIMȚI verb

1. a accepta, a admite, a aproba, a încuviința, a se îndupleca, a îngădui, a se învoi, a lăsa, a permite, a primi, (livresc) a concede, (învechit și popular) a se prinde, (învechit și regional) a se pleca, (Moldova și Bucovina) a pozvoli, (învechit) a aprobălui, a mulțumi, a ogodi. (A să se scoată la concurs postul vacant.)

2. a accepta, a admite, a se învoi, a primi, a voi, a verb reflexiv:ea. ( să fii soția mea?)

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

consimțind

Participiu

consimțit

Infinitiv scurt

consimți

Imfinitiv lung

consimțind