CONSULTĂ DEX |
Verbul a confrunta conjugat la prezent
Verbul a confrunta conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a confrunta conjugare la condițional prezent
Verbul a confrunta conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a confrunta la conjunctiv prezent
Conjug a confrunta la imperfect
A confrunta conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a confrunta conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a confrunta la perfectul simplu
Conjugarea verbului a confrunta la perfectul compus
Conjugă a confrunta la viitor anterior
|
Definiție din
CONFRUNTÁ, confrúnt, verbDicționarul limbii romîne literare contemporane I. tranzitiv A pune față în față două sau mai multe opere, acte, obiecte, fenomene etc. pentru a le verifica. A confrunta copia cu originalul. ▭ Intră... confruntîndu-și ceasul cu pendulul din perete. C. PETRESCU, C. vezi 89. Pentru a judeca de gradul civilizațiunii unui popor, nu trebuie să ne bazăm pe propriile noastre idei moderne, ci să-l confruntăm, fără prevențiune, cu toate celelalte popoare din aceeași epocă. HASDEU, I. vezi 105. • (juridic) A pune față în față două sau mai multe persoane spre a vedea dacă spusele lor concordă. |