eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a claca

Conjugarea verbului a claca: eu clachez, tu clachezi, el ea clachează la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a claca”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a claca”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a claca conjugat la prezent
  • eu clachez
  • tu clachezi
  • el ea clachează
  • noi clacăm
  • voi clacați
  • ei ele clacați
Verbul a claca conjugat la viitor
  • eu voi claca
  • tu vei claca
  • el ea va claca
  • noi vom claca
  • voi veți claca
  • ei ele vor claca
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a claca conjugare la condițional prezent
  • eu aș claca
  • tu ai claca
  • el ea ar claca
  • noi am claca
  • voi ați claca
  • ei ele ar claca
Verbul a claca conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi clacat
  • tu ai fi clacat
  • el ea ar fi clacat
  • noi am fi clacat
  • voi ați fi clacat
  • ei ele ar fi clacat
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a claca la conjunctiv prezent
  • eu să fiu clachez
  • tu să fii clachezi
  • el ea să fie clacheze
  • noi să fim clacăm
  • voi să fiți clacați
  • ei ele să fie clacheze
Conjug a claca la imperfect
  • eu clacam
  • tu clacai
  • el ea claca
  • noi clacam
  • voi clacați
  • ei ele clacau
A claca conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu clacasem
  • tu clacaseși
  • el ea clacase
  • noi clacaserăm
  • voi clacaserăți
  • ei ele clacaseră
Verbul a claca conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi clacat
  • tu să fi clacat
  • el ea să fi clacat
  • noi să fi clacat
  • voi să fi clacat
  • ei ele să fi clacat
Conjugare a claca la perfectul simplu
  • eu clacai
  • tu clacași
  • el ea clacă
  • noi clacarăm
  • voi clacarăți
  • ei ele clacară
Conjugarea verbului a claca la perfectul compus
  • eu am clacat
  • tu ai clacat
  • el ea a clacat
  • noi am clacat
  • voi ați clacat
  • ei ele ar clacat
Conjugă a claca la viitor anterior
  • eu voi fi clacat
  • tu vei fi clacat
  • el ea va fi clacat
  • noi vom fi clacat
  • voi veți fi clacat
  • ei ele vor fi clacat
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
CLÁCĂ, clăci, substantiv feminin

1. (În regimul feudal) Muncă pe care țăranul era obligat s-o presteze gratuit în folosul stăpînului moșiei; reprezintă forma cea mai caracteristică a rentei feudale, deci a raporturilor de producție care stau la baza orînduirii feudale. vezi boieresc. Domnitorul mărește numărul zilelor de clacă la douăsprezece. istorie R.P.R. 283. Mai specialiști în chestiuni de clacă decît clăcașii, nu cunosc. CAMIL PETRESCU, B. 148.

– Pribegi de bir și clacă, Copii fără noroc, Tu-i strîngi în codrii noaptea Sub brazi, pe lîngă foc. COȘBUC, P. I 217. Mă duela moșia mea, la Țălinoasa, și poroncesc țăranilor să-mi facă o clacă de verb reflexiv:o cinci zile. ALECSANDRI, T. II 239. Claca și la noi, ca pretutindeni, este o urmare, un drept al feudalității, adus din țările occidentale în Ungaria și in Polonia și de acolo în Principatele Romîne. KOGĂLNICEANU, S. A. 140.
       • Expresia: Lucru de clacă = lucru făcut fără tragere de inimă, de mîntuială, neîngrijit, prost. Muncă colectivă benevolă pe care o fac țăranii unii în folosul altora și care de obicei este însoțită de o mică petrecere cu povestiri, glume, jocuri etc. vezi șezătoare. Să ne ducem sara unele la altele... cu toate că verb reflexiv:emea clăcilor a cam trecut. CAMILAR, TEM. 60. La lelea Ilinca era clacă de tors în seara aceea. SANDU-ALDEA, U. P. 202. Și la clacă și la nunți Și la glume-n șezătoare Numai eu să nu fiu oare? COȘBUC, P. II 170. O dată, noaptea, la o clacă de dezghiocat păpușoi, i-am scos Măriucăi un șoarec din sîn. CREANGĂ, A. 63. Expresia: Vorbă de clacă = vorbă inutilă, fără miez; flecăreală. Dacă... ai poftă și verb reflexiv:eme să mai schimbăm două vorbe de clacă, mă găsești, după amiezi, 1/2-5, la Gambrinus. CARAGIALE, O. VII 332. (Despre persoane) A ajunge de clacă = a ajunge de batjocură.

2. Prestație ocazională la diverse lucrări de interes public. În ziua de sfîntul Foca, scoate vornicul din sat pe oameni la o clacă de dres drumul. CREANGĂ, A.

7.

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

clacând

Participiu

clacat

Infinitiv scurt

claca

Imfinitiv lung

clacând



dex-app