Conjugare a chelălăi

Conjugarea verbului a chelălăi: eu -, tu -, el ea chelălăie la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a chelălăi”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a chelălăi”!

Verbul a chelălăi conjugat la prezent

eu -
tu -
el ea chelălăie
noi -
voi -
ei ele -

Verbul a chelălăi conjugat la viitor

eu voi chelălăi
tu vei chelălăi
el ea va chelălăi
noi vom chelălăi
voi veți chelălăi
ei ele vor chelălăi

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a chelălăi conjugare la condițional prezent

eu aș chelălăi
tu ai chelălăi
el ea ar chelălăi
noi am chelălăi
voi ați chelălăi
ei ele ar chelălăi

Verbul a chelălăi conjugare la condițional perfect

eu aș fi chelălăit
tu ai fi chelălăit
el ea ar fi chelălăit
noi am fi chelălăit
voi ați fi chelălăit
ei ele ar fi chelălăit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a chelălăi la conjunctiv prezent

eu să fiu -
tu să fii -
el ea să fie chelălăie
noi să fim -
voi să fiți -
ei ele să fie chelălăie

Conjug a chelălăi la imperfect

eu -
tu -
el ea chelălăia
noi -
voi -
ei ele chelălăiau

A chelălăi conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu -
tu -
el ea chelălăise
noi -
voi -
ei ele chelălăiseră

Verbul a chelălăi conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi chelălăit
tu să fi chelălăit
el ea să fi chelălăit
noi să fi chelălăit
voi să fi chelălăit
ei ele să fi chelălăit

Conjugare a chelălăi la perfectul simplu

eu -
tu -
el ea chelălăi
noi -
voi -
ei ele chelălăiră

Conjugarea verbului a chelălăi la perfectul compus

eu am chelălăit
tu ai chelălăit
el ea a chelălăit
noi am chelălăit
voi ați chelălăit
ei ele ar chelălăit

Conjugă a chelălăi la viitor anterior

eu voi fi chelălăit
tu vei fi chelălăit
el ea va fi chelălăit
noi vom fi chelălăit
voi veți fi chelălăit
ei ele vor fi chelălăit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a chelălăi

CHELĂLĂÍ, chelắlăi, verb IV. intranzitiv (Despre cîini sau, rar, despre alte animale) A scoate urlete plîngătoare, ascuțite și dese. vezi scheuna. Dar dată că lighioanele încep să chelălăie. GALACTION, O. I 49. Aiurit de huiduituri, de amenințările puștilor și de loviturile tinichelii, nenorocitul animal fugea făcînd niște salturi nebunești și chelălăind într-un chip infernal. CARAGIALE. O. II 77. Dolfa rău chelălăia. TEODORESCU, P. P. 515.
• figurat (Rar, despre oameni) Copiii tremură, se feresc, încep să chelălăie. STANCU, despre 156.

– Variante: schelălăí (LESNEA,

I. 127, ALECSANDRI, P. III 206, ȘEZ. VII 66), schilăí (RETEGANUL, P. IV 46), schiolălăí (HOGAȘ, M. N. 187) verb IV.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

chelălăind

Participiu

chelălăit

Infinitiv scurt

chelălăi

Imfinitiv lung

chelălăind