Conjugare a cărăbăni

Conjugarea verbului a cărăbăni: eu cărăbănesc, tu cărăbănești, el ea cărăbănește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a cărăbăni”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a cărăbăni”!

Verbul a cărăbăni conjugat la prezent

eu cărăbănesc
tu cărăbănești
el ea cărăbănește
noi cărăbănim
voi cărăbăniți
ei ele cărăbăniți

Verbul a cărăbăni conjugat la viitor

eu voi cărăbăni
tu vei cărăbăni
el ea va cărăbăni
noi vom cărăbăni
voi veți cărăbăni
ei ele vor cărăbăni

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a cărăbăni conjugare la condițional prezent

eu aș cărăbăni
tu ai cărăbăni
el ea ar cărăbăni
noi am cărăbăni
voi ați cărăbăni
ei ele ar cărăbăni

Verbul a cărăbăni conjugare la condițional perfect

eu aș fi cărăbănit
tu ai fi cărăbănit
el ea ar fi cărăbănit
noi am fi cărăbănit
voi ați fi cărăbănit
ei ele ar fi cărăbănit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a cărăbăni la conjunctiv prezent

eu să fiu cărăbănesc
tu să fii cărăbănești
el ea să fie cărăbănească
noi să fim cărăbănim
voi să fiți cărăbăniți
ei ele să fie cărăbănească

Conjug a cărăbăni la imperfect

eu cărăbăneam
tu cărăbăneai
el ea cărăbănea
noi cărăbăneam
voi cărăbăneați
ei ele cărăbăneau

A cărăbăni conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu cărăbănisem
tu cărăbăniseși
el ea cărăbănise
noi cărăbăniserăm
voi cărăbăniserăți
ei ele cărăbăniseră

Verbul a cărăbăni conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi cărăbănit
tu să fi cărăbănit
el ea să fi cărăbănit
noi să fi cărăbănit
voi să fi cărăbănit
ei ele să fi cărăbănit

Conjugare a cărăbăni la perfectul simplu

eu cărăbănii
tu cărăbăniși
el ea cărăbăni
noi cărăbănirăm
voi cărăbănirăți
ei ele cărăbăniră

Conjugarea verbului a cărăbăni la perfectul compus

eu am cărăbănit
tu ai cărăbănit
el ea a cărăbănit
noi am cărăbănit
voi ați cărăbănit
ei ele ar cărăbănit

Conjugă a cărăbăni la viitor anterior

eu voi fi cărăbănit
tu vei fi cărăbănit
el ea va fi cărăbănit
noi vom fi cărăbănit
voi veți fi cărăbănit
ei ele vor fi cărăbănit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a cărăbăni

CĂRĂBĂNÍ, cărăbănesc, verb IV.

1. reflexiv (Familiar, mai ales la imperativ, adesea cu ton amenințător) A pleca repede de undeva; a se căra, a o șterge. Hai, cărăbăniți-vă de aici, că mi-i somn. HOGAȘ, DR. 230. Luați-vă catrafusele și începeți a vă cărăbăni de la casa mea, căci nu vă mai pot suferi. CREANGĂ, P. 270.
       • (Fără determinări locale) Îți dau voie să-ți iai un lucru care ți-i mai drag la casa mea, ș-apoi te cărăbănește îndata mare. SBIERA, P. 224.

2. tranzitiv (Complementul indică o povară, o încărcătură, reprezentată de obicei printr-un număr de obiecte, rar printr-un număr de persoane) A duce dintr-un loc în altul, a transporta (repede); a căra. Atunci știu că n-ar avea cine să vă mai cărăbănească așa de des pe la tîrg. CREANGĂ, P. 110. încep cu toții a cărăbăni la saltele cu puf, perini moi, o legătură de mîncare și alte mărunțișuri. CREANGĂ, P. 117.
       • figurat Începe Flămînzilă a cărăbăni deodată în gură cîte o haraba de pîine. CREANGĂ, P. 261.
       • Expresia: A cărăbăni cuiva la pumni (sau paime, ciomege etc.) sau a cărăbăni cu pumnii (sau cu palmele etc.) în cineva = a da cuiva lovituri multe și dese cu pumnul, cu palma etc. I-a cărăbănit la ciomege, cît a putut. ▭ Bre!... da te l-o apucat de cărăbănește cu pumnii în oameni? ALECSANDRI, T. 926.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

cărăbănind

Participiu

cărăbănit

Infinitiv scurt

cărăbăni

Imfinitiv lung

cărăbănind