eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a călători

Conjugarea verbului a călători: eu călătoresc, tu călătorești, el ea călătorește la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a călători”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a călători”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a călători conjugat la prezent
  • eu călătoresc
  • tu călătorești
  • el ea călătorește
  • noi călătorim
  • voi călătoriți
  • ei ele călătoriți
Verbul a călători conjugat la viitor
  • eu voi călători
  • tu vei călători
  • el ea va călători
  • noi vom călători
  • voi veți călători
  • ei ele vor călători
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a călători conjugare la condițional prezent
  • eu aș călători
  • tu ai călători
  • el ea ar călători
  • noi am călători
  • voi ați călători
  • ei ele ar călători
Verbul a călători conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi călătorit
  • tu ai fi călătorit
  • el ea ar fi călătorit
  • noi am fi călătorit
  • voi ați fi călătorit
  • ei ele ar fi călătorit
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a călători la conjunctiv prezent
  • eu să fiu călătoresc
  • tu să fii călătorești
  • el ea să fie călătorească
  • noi să fim călătorim
  • voi să fiți călătoriți
  • ei ele să fie călătorească
Conjug a călători la imperfect
  • eu călătoream
  • tu călătoreai
  • el ea călătorea
  • noi călătoream
  • voi călătoreați
  • ei ele călătoreau
A călători conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu călătorisem
  • tu călătoriseși
  • el ea călătorise
  • noi călătoriserăm
  • voi călătoriserăți
  • ei ele călătoriseră
Verbul a călători conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi călătorit
  • tu să fi călătorit
  • el ea să fi călătorit
  • noi să fi călătorit
  • voi să fi călătorit
  • ei ele să fi călătorit
Conjugare a călători la perfectul simplu
  • eu călătorii
  • tu călătoriși
  • el ea călători
  • noi călătorirăm
  • voi călătorirăți
  • ei ele călătoriră
Conjugarea verbului a călători la perfectul compus
  • eu am călătorit
  • tu ai călătorit
  • el ea a călătorit
  • noi am călătorit
  • voi ați călătorit
  • ei ele ar călătorit
Conjugă a călători la viitor anterior
  • eu voi fi călătorit
  • tu vei fi călătorit
  • el ea va fi călătorit
  • noi vom fi călătorit
  • voi veți fi călătorit
  • ei ele vor fi călătorit
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
CĂLĂTORÍ, călătoresc, verb IV.

1. intranzitiv A face un drum (pe jos sau cu un mijloc de transport) spre a ajunge într-un loc mai depărtat (mai ales în altă localitate sau țară); a fi pe drum. Am călătorit o dată singur... de la Botoșani la Pașcani. SAHIA, N. 26. În patruzeci de ani nu călătoriseră decît o singură dată, la Giurgiu. BASSARABESCU, vezi 39. Drumurile pe ape și pe uscat erau puțin cunoscute și foarte încurcate, și de aceea nu se putea călători așa de ușor și fără primejdii, ca în ziua de astăzi. CREANGĂ, P. 184
       • (Poetic) Mari cantități de humă călătoresc... cu apele Oltului, prefăcîndu-l, dintr-un rîu limpede de munte, într-o apă înceată și tulbure de cîmpie. BOGZA, C. O. 140. Stelele sclipesc Și pe cer călătoresc. ALECSANDRI, P. A. 95.
       • reflexiv (Rar) Se călătoreau către acele curți doi oameni. CAMILAR, N. II 269. (Poetic) Caii sforăiau și nechezau în tufișuri, vintul se călătorea șoptind prin ierburi. SADOVEANU, O. I 130.

2. reflexiv figurat A se sfîrși, a trece. Nu trecu mult și ziua se călători. CREANGĂ, P. 56.
♦ A muri. Cred că mă călătoresc, mamă... dușmanii... m-au căsăpit. CAMILAR, N. II 430.

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

călătorind

Participiu

călătorit

Infinitiv scurt

călători

Imfinitiv lung

călătorind



dex-app