Conjugare a bura

Conjugarea verbului a bura: eu burez, tu burezi, el ea burează la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a bura”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a bura”!

Verbul a bura conjugat la prezent

eu burez
tu burezi
el ea burează
noi burăm
voi burați
ei ele burați

Verbul a bura conjugat la viitor

eu voi bura
tu vei bura
el ea va bura
noi vom bura
voi veți bura
ei ele vor bura

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a bura conjugare la condițional prezent

eu aș bura
tu ai bura
el ea ar bura
noi am bura
voi ați bura
ei ele ar bura

Verbul a bura conjugare la condițional perfect

eu aș fi burat
tu ai fi burat
el ea ar fi burat
noi am fi burat
voi ați fi burat
ei ele ar fi burat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a bura la conjunctiv prezent

eu să fiu burez
tu să fii burezi
el ea să fie bureze
noi să fim burăm
voi să fiți burați
ei ele să fie bureze

Conjug a bura la imperfect

eu buram
tu burai
el ea bura
noi buram
voi burați
ei ele burau

A bura conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu burasem
tu buraseși
el ea burase
noi buraserăm
voi buraserăți
ei ele buraseră

Verbul a bura conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi burat
tu să fi burat
el ea să fi burat
noi să fi burat
voi să fi burat
ei ele să fi burat

Conjugare a bura la perfectul simplu

eu burai
tu burași
el ea bură
noi burarăm
voi burarăți
ei ele burară

Conjugarea verbului a bura la perfectul compus

eu am burat
tu ai burat
el ea a burat
noi am burat
voi ați burat
ei ele ar burat

Conjugă a bura la viitor anterior

eu voi fi burat
tu vei fi burat
el ea va fi burat
noi vom fi burat
voi veți fi burat
ei ele vor fi burat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a bura

BÚRĂ substantiv feminin

1. (De obicei determinat prin «de ploaie») Ploaie măruntă și deasă, burniță. Vîntul sufla mai friguros, desfundînd iarăși o bură de ploaie măruntă, moleșitoare. REBREANU, P. S. 87. Vîntul suna în brazi ca o bură de ploaie. IBRĂILEANU, A. 155. Pulbere de diamante cade fină ca o bură. EMINESCU, O. I 142.
• figurat Pe fața albă, sticleau ochii în bură de lacrimi. SADOVEANU, O. I 250. Tremurînd ea licurește și se pare a se rumpe. Încărcată de o bură, de un colb de pietre scumpe. EMINESCU, O. I 76.

2. Ceață amestecată cu ploaie foarte măruntă.
• (Poetic) Cumnate Manole, a grăit uncheșul, de-acu dusu-m-am și eu. Mă întorc în bură și negură, cum spune cîntecul din bătrîni. SADOVEANU, N. forme 187. Bura piscului = ceața care acoperă vîrful unui munte sau al unui deal mai înalt, în zilele ploioase (uneori și în zilele senine).

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

burând

Participiu

burat

Infinitiv scurt

bura

Imfinitiv lung

burând