CONSULTĂ DEX |
Verbul a blestema conjugat la prezent
Verbul a blestema conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a blestema conjugare la condițional prezent
Verbul a blestema conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a blestema la conjunctiv prezent
Conjug a blestema la imperfect
A blestema conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a blestema conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a blestema la perfectul simplu
Conjugarea verbului a blestema la perfectul compus
Conjugă a blestema la viitor anterior
|
Definiție din
BLESTEMÁ, bléstem, verbDicționarul limbii romîne literare contemporane I. 1. tranzitiv (Și în forma populară blăstăma) A spune, a rosti, a exprima un blestem împotriva cuiva (vezi afurisi); a invoca abaterea unei nenorociri asupra cuiva. În «Venere și Madonă» poetul învinuiește, blestemă pe iubita sa. GHEREA, ST. Hristos I 143. Plimbă-se călugării, Blestemîndu-și părinții, De ce i-au călugărit Și nu i-au căsătorit. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 217. • (Urmat de propoziții secundare arătînd felul nenorocirii) Împărăteasa își blăstămă fata ca să se facă pasăre verde și nouă ani să trăiască în codru. BOTA, P. 105. • absolut Femeile au început să țipe, să ocărască și să blesteme. PAS, L. I 31. • reflexiv reciproc. Hai să ne blăstămăm, și care dintre noi amîndoi a fi mai meșter, acela să ieie banii! CREANGĂ, P. 58. 2. intranzitiv A înjura, a ocărî cu vorbe urîte, a rosti vorbe de hulă; a huli. Femeia blestema de ciudă... mai ales că și pruncul plîngea în leagăn. CAMILAR, TEM. 82. • tranzitiv (Cu privire la un moment din viață, la viață, soartă etc.) A cîrti, a se revolta împotrivă-i. Viața nu-mi blestem Și nici moartea nu mi-o chem. MACEDONSKI, O. I 39. 3. prezent industrie accentuat și: blestem. – prezent industrie persoană 3 și: blesteamă (GHEREA, ST. Hristos I 143). – Variante: (popular) blăstămá, blástăm și blăstăm, blăstemá verb I |