Conjugare a aproba

Conjugarea verbului a aproba: eu aprob, tu aprobi, el ea aprobă la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a aproba”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a aproba”!

Verbul a aproba conjugat la prezent

eu aprob
tu aprobi
el ea aprobă
noi aprobăm
voi aprobați
ei ele aprobați

Verbul a aproba conjugat la viitor

eu voi aproba
tu vei aproba
el ea va aproba
noi vom aproba
voi veți aproba
ei ele vor aproba

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a aproba conjugare la condițional prezent

eu aș aproba
tu ai aproba
el ea ar aproba
noi am aproba
voi ați aproba
ei ele ar aproba

Verbul a aproba conjugare la condițional perfect

eu aș fi aprobat
tu ai fi aprobat
el ea ar fi aprobat
noi am fi aprobat
voi ați fi aprobat
ei ele ar fi aprobat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a aproba la conjunctiv prezent

eu să fiu aprob
tu să fii aprobi
el ea să fie aprobe
noi să fim aprobăm
voi să fiți aprobați
ei ele să fie aprobe

Conjug a aproba la imperfect

eu aprobam
tu aprobai
el ea aproba
noi aprobam
voi aprobați
ei ele aprobau

A aproba conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu aprobasem
tu aprobaseși
el ea aprobase
noi aprobaserăm
voi aprobaserăți
ei ele aprobaseră

Verbul a aproba conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi aprobat
tu să fi aprobat
el ea să fi aprobat
noi să fi aprobat
voi să fi aprobat
ei ele să fi aprobat

Conjugare a aproba la perfectul simplu

eu aprobai
tu aprobași
el ea aprobă
noi aprobarăm
voi aprobarăți
ei ele aprobară

Conjugarea verbului a aproba la perfectul compus

eu am aprobat
tu ai aprobat
el ea a aprobat
noi am aprobat
voi ați aprobat
ei ele ar aprobat

Conjugă a aproba la viitor anterior

eu voi fi aprobat
tu vei fi aprobat
el ea va fi aprobat
noi vom fi aprobat
voi veți fi aprobat
ei ele vor fi aprobat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a aproba

APROBÁ, aprób, verb

1. tranzitiv (Cu privire la o acțiune, la o părere exprimată, prin extensie la o persoană) A socoti bun, a încuviința; a fi de acord, de aceeași părere cu..., a consimți la... Culai, tu grăiești ca un bărbat cuminte, l-a aprobat tovarășa noastră. SADOVEANU, N. forme 118. Fie cum zice Marțial în privința pasării! dar cît despre iepure, să mă ierte domnia-lui; eu... nu aprob zisele poetului. ODOBESCU, S. III 25. reflexiv pasiv Întrebările... s-au aprobat de toată adunarea. NEGRUZZI, S. I

12.
• intranzitiv Toți aprobară din cap. REBREANU, R. I 133.
♦ A da consimțămîntul oficial la ceva printr-un act autentic. Ministerul i-a aprobat cererea.
• reflexiv pasiv Se aprobă, formulă, de obicei scrisă, prin care o autoritate rezolvă favorabil o cerere, un deviz etc.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

aprobând

Participiu

aprobat

Infinitiv scurt

aproba

Imfinitiv lung

aprobând