CONSULTĂ DEX |
Verbul a amprenta conjugat la prezent
Verbul a amprenta conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a amprenta conjugare la condițional prezent
Verbul a amprenta conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a amprenta la conjunctiv prezent
Conjug a amprenta la imperfect
A amprenta conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a amprenta conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a amprenta la perfectul simplu
Conjugarea verbului a amprenta la perfectul compus
Conjugă a amprenta la viitor anterior
|
Definiție din
ampréntă substantiv feminin [Atestat: ALAS 21 X 1934, 9/1 / Plural: te / Etimologie: franceza empreinte] 1 Reproducere exactă (în spațiu sau în plan) a unui obiect, obținută prin imprimarea lui pe o suprafață plastică Si: urmă, tipar, întipărire. 2 (Mpl; îs) digitală Urmă (luată prin diferite procedee) a desenului liniilor epidermice pe care le prezintă suprafața pielii de pe ultima falangă a degetelor de la mâini (la om) sau de pe bot (la animale). 3 (Îs)Micul dicționar academic, ediția a II-a – vocală Ansamblu al particularităților vocale specifice unui individ. 4 (Fig) Urmă lăsată de o idee, de o stare psihică etc. |