eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a abjura

Conjugarea verbului a abjura: eu abjur, tu abjuri, el ea abjură la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a abjura”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a abjura”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a abjura conjugat la prezent
  • eu abjur
  • tu abjuri
  • el ea abjură
  • noi abjurăm
  • voi abjurați
  • ei ele abjurați
Verbul a abjura conjugat la viitor
  • eu voi abjura
  • tu vei abjura
  • el ea va abjura
  • noi vom abjura
  • voi veți abjura
  • ei ele vor abjura
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a abjura conjugare la condițional prezent
  • eu aș abjura
  • tu ai abjura
  • el ea ar abjura
  • noi am abjura
  • voi ați abjura
  • ei ele ar abjura
Verbul a abjura conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi abjurat
  • tu ai fi abjurat
  • el ea ar fi abjurat
  • noi am fi abjurat
  • voi ați fi abjurat
  • ei ele ar fi abjurat
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a abjura la conjunctiv prezent
  • eu să fiu abjur
  • tu să fii abjuri
  • el ea să fie abjure
  • noi să fim abjurăm
  • voi să fiți abjurați
  • ei ele să fie abjure
Conjug a abjura la imperfect
  • eu abjuram
  • tu abjurai
  • el ea abjura
  • noi abjuram
  • voi abjurați
  • ei ele abjurau
A abjura conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu abjurasem
  • tu abjuraseși
  • el ea abjurase
  • noi abjuraserăm
  • voi abjuraserăți
  • ei ele abjuraseră
Verbul a abjura conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi abjurat
  • tu să fi abjurat
  • el ea să fi abjurat
  • noi să fi abjurat
  • voi să fi abjurat
  • ei ele să fi abjurat
Conjugare a abjura la perfectul simplu
  • eu abjurai
  • tu abjurași
  • el ea abjură
  • noi abjurarăm
  • voi abjurarăți
  • ei ele abjurară
Conjugarea verbului a abjura la perfectul compus
  • eu am abjurat
  • tu ai abjurat
  • el ea a abjurat
  • noi am abjurat
  • voi ați abjurat
  • ei ele ar abjurat
Conjugă a abjura la viitor anterior
  • eu voi fi abjurat
  • tu vei fi abjurat
  • el ea va fi abjurat
  • noi vom fi abjurat
  • voi veți fi abjurat
  • ei ele vor fi abjurat
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
ABJURÁ, abjúr, verb

I. tranzitiv (Rar) A se lepăda de o credință; a renega o doctrină, o părere etc. [Julieta către Romeo:] Renunță l-al tău tată, abjură-ți al tău nume. MACEDONSKI, O. II 117.

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

abjurând

Participiu

abjurat

Infinitiv scurt

abjura

Imfinitiv lung

abjurând



dex-app