CONSULTĂ DEX |
Verbul a abdica conjugat la prezent
Verbul a abdica conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a abdica conjugare la condițional prezent
Verbul a abdica conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a abdica la conjunctiv prezent
Conjug a abdica la imperfect
A abdica conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a abdica conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a abdica la perfectul simplu
Conjugarea verbului a abdica la perfectul compus
Conjugă a abdica la viitor anterior
|
Definiție din
abdicá verbDicționar explicativ ilustrat al limbii române I. intr. 1 A renunța la tron sau la exercitarea puterii supreme (de către un Papă). Dacă Măria Sa voiește să abdice, nu putem ști (EMIN.). 2 figurat A renunța la ceva, a ceda (în fața greutăților). Dezmoștenit de toate, la viață abdicând, Să nu-mi rămână-n minte decât un singur gând (EMIN.). • prezent indicativ abdíc. / <fr. abdiquer, latina abdicāre. |