CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
Definiție din
ZGREPȚĂNÁ, zgreapțăn, verbDicționarul limbii romîne literare contemporane I. (Și în forma zgrepțena) 1. intranzitiv A rîcîi, a zgîria. La ușă zgrepțănau mînile răniților. La geamuri se arătară fețe galbene. CAMILAR, N. I 447. Foxul impiegatului de la finanțe... începu să zgrepțene scîncind. C. PETRESCU, C. vezi 49. Vulpea zgrepțănă cît zgrepțănă la rădăcina copacului. ȘEZ. III 187. • figurat Simțesc că zgreapțănă ceva acolo – doctorul spune că-i la ficat. SADOVEANU, P. M. 190. • reflexiv A se scărpina. Onofrei se zgrepțenă la tîmplă. SADOVEANU, forme J. 443. 2. reflexiv A se cățăra, a se urca (pe ceva). Nu vezi ce e la dreapta, la stingă; nu mai știi că alții se zgreapțănă pe alte pripoare și cad sub altă răpăială de gloanțe. PETRESCU, Î. II 35. Sui degrabă în copacu ista, zise Vlasă lui Năstasă, zgrepțănîndu-se iute într-un copac scorburos și nalt. La TDRG. ♦ A se agăța, a se prinde de ceva. Se ridică în coate și se zgreapțănă de pat. Aproape să cadă. C. PETRESCU, C. vezi 214. – prezent industrie și: zgrepțăn (ȘEZ. III 187). – Variante: zgrepțená, zgrepțîná (C. PETRESCU, O. P. II 112) verb I. |