CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
ă in literatură " cum vine vreo apa, Gum vine pe casa omului-o groapa Si omul se tine de gatul genunii. ...Satul pe fata cu zeama de visina... Doamne, ce veste-a mai dat peste el. Uite-i, barbatii calari peste deal. Vin pe la case din mortile lor, Cu fratii alaturi, cu tot cu feciori, Vin din al doilea razboi mondial..," Teribila veste poezie de Anatol Codru " Cu jocul de arsici Si cura medicala, cu zeama de urzici, Si cand acelasi dascal, betiv si balbait," Spovedanie poezie de Ion Minulescu |
Definiție din
ZEÁMĂ, (2) zemuri, substantiv femininDEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 1. Fiertură de carne sau de legume, constituind un fel de mâncare; partea lichidă a bucatelor, apa în care fierb. • Expresia: A mânca singur bucatele și a lăsa altora zeama = a trage singur tot folosul, lăsând altora foarte puțin sau nimic. A nu fi de nicio zeamă, se spune despre cineva pe care nu se poate pune nici un temei. Zeamă lungă = a) mâncare neconsistentă, făcută cu prea multă apă, pentru a ajunge la multe persoane; b) vorbărie lungă, lipsită de interes; prin extensie persoană care vorbește mult și fără nicio noimă. Tot de-o zeamă = deopotrivă. Zeamă de clopot (sau de hârleț) = moartea. Zeamă de vorbe = vorbărie deșartă; vorbe goale. ♦ Zeamă de varză = lichid acrișor în care s-a murat varza; moare. 2. Fel de zeamă (1). 3. Lichid pe care îl conțin celulele și țesuturile organismelor vegetale; suc de fructe sau de plante. Zeamă de prune = țuică. 4. Nume generic pentru diverse lichide. • Ou cu zeamă = ou fiert puțin, cu albușul necoagulat. ♦ (Rar) Sânge. 5. (chimie; în sintagma) Zeamă bordeleză = suspensie de culoare albastră de sulfat bazic de cupru în apă, folosită ca fungicid. [plural și: zemi. – Variante: zámă substantiv feminin] – latina zema. |