Ce înseamnă va să zică nu poți! ce vrea sau va să zică asta sau, mai rar, aceea??

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "va să zică nu poți! ce vrea sau va să zică asta sau, mai rar, aceea?": ce înseamnă, ce rost are? ce va să zică aceea să plătesc? ispirescu, l

" Statu te admirand.
El poarta a ta deviza, el vrea sa stea ca tine,
Ca munte neclintit,"
La ceahlau poezie de Alecu Donici

"
Cine vrea in toata viata tot mereu sa-ntinereasca,
Cu batrani sa nu s-adune, cu batrani sa nu vorbeasca:"
Tineretea eterna poezie de Alexandru Macedonski

verb reflexiv:EA, verb reflexiv:eau, verb

II. tranzitiv

I. (Folosit și absolut; în concurență cu voi, la unele persoane și timpuri înlocuit de acesta; urmat de o completivă dreaptă cu verbul la conjunctiv sau, mai rar, de un infinitiv) A fi hotărît, a fi decis să...; a avea de gînd să..., a intenționa; a voi. Însă dacă verb reflexiv:ei și verb reflexiv:ei numaidecît să te duci, eu nu te opresc. CREANGĂ, P. 193. Floricică dintr-o mie, Pusu-și-o mîndra mînie, De dor nu verb reflexiv:ea să mai știe. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 164. Stăi, mîndruța mea, Nu te spăria, Că verb reflexiv:em să glumim Și să te zidim. ALECSANDRI, P. P. 190. Vodă verb reflexiv:ea și Hîncu ba, se spune cînd două persoane care au interese comune sînt în dezacord în ce privește calea de urmat pentru îndeplinirea unei acțiuni.
       • Expresia: verb reflexiv:ea (sau va) să zică = a) înseamnă, are semnificația de... Eu știu ce verb reflexiv:a să zică durerea de inimă. CREANGĂ, P. 172. Avea ochi albaștri, ceea ce verb reflexiv:a să zică mult. EMINESCU, N. 86. Refluxul verb reflexiv:a să zică cînd să umflă apa. DRĂGHICI, R. 43; b) (cu valoare de conjuncție) așadar, deci. Va să zică nu poți! Ce verb reflexiv:ea (sau va) să zică asta (sau, mai rar, aceea)? = ce înseamnă, ce rost are? Ce va să zică aceea să plătesc? ISPIRESCU, L. 138. (Impersonal, rar) Cum (sau ce) va verb reflexiv:ea = orice. Întîmplă-se ce va verb reflexiv:ea, Eu de badea voi tăcea. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 55.
♦ intranzitiv A avea voință neclintită, a stărui într-o acțiune. Eu știu să verb reflexiv:eau.

2. A pretinde, a cere; a aștepta (de la cineva ceva). Eu verb reflexiv:eau să-mi dai copilul zburdalnic, pe Arald. EMINESCU, O. I 91.
       • (La persoană 2 sg., precedat de pronume interogativ «ce» alcătuiește o formulă expletivă) Sînt un vinovat nevrednic de iubirea ei, dar ce verb reflexiv:ei? suferințele ce am tras... mi-au stricat inima. NEGRUZZI, S. I 47.
       • (În tranzacții comerciale, subînțelegîndu-se complementul «bani») Cît verb reflexiv:ei pe hainele astea?

3. (Folosit și absolut) A dori, a pofti; a-i plăcea ceva sau cineva. verb reflexiv:eau o stofă bună.
       • (Complementul indică o persoană, subînțelegîndu-se calitatea ei de soț sau de soție) Să-mi spui o dată, Să mă-ntrebi: Mă verb reflexiv:ei tu, fată? Și plîngeam de supărată. COȘBUC, P. I 51. Cu toate la picioare-ți eu le puneam în vază, Dar nu-l mai verb reflexiv:ei pe Arald, căci nu mai verb reflexiv:ei nimică. EMINESCU, O. I 92.
       • (În proverbe) Îi sătul de dulce, verb reflexiv:ea și amar cîteodată, se spune despre cel ce s-a săturat de bine. verb reflexiv:ea să fie și griul scump și făina ieftină, se spune despre cel care cere lucruri peste putință. verb reflexiv:ea să fie și cu varza unsă și cu slănina în pod, se spune despre cel care urmărește profituri cît mai multe.
       • Expresia: Cît verb reflexiv:ei = peste măsură. De-mbunătățiri rele cît verb reflexiv:ei sîntem sătui. ALEXANDRESCU, P. 79. verb reflexiv:ei, nu verb reflexiv:ei = de voie, de nevoie; fie că dorești, fie că nu dorești. verb reflexiv:ei, nu verb reflexiv:ei, bea Grigore aghiazmă, se spune despre cel care trebuie să îndeplinească ceva împotriva dorinței sale. verb reflexiv:înd-nevrînd = mai mult de silă decît de bunăvoie; de voie, de nevoie; datorită împrejurărilor. Cu multe sănii De pe coastă vin țipînd Și se-mping și sar rîzînd: Prin zăpadă fac mătănii verb reflexiv:înd-nevrînd. COȘBUC, P. I 224. Dorea ca verb reflexiv:înd-nevrînd să împlinească slujba ce și-o luase asupră. ISPIRESCU, L. 17. Acum, verb reflexiv:înd-nevrînd, trebuie s-ascult, că mi-i capul în primejdie. CREANGĂ, P. 212. A face tot ce verb reflexiv:ea din (sau cu) cineva = a avea mare influență asupra cuiva.
♦ reflexiv A dori să devină sau să fie (ceva ori cineva). E un băiat ciudat vînzătorul de cutii și tăblițe, de bureți și creioane, care s-ar verb reflexiv:ea și vînzător de cărți într-un tîrg. STANCU, despre 381. În nesațiul cosmic al adolescenței, fiecare s-a verb reflexiv:ut mai bun. C. PETRESCU, vezi 251.

4. A consimți, a primi, a se învoi, a fi de acord. Tată, zise atunci feciorul cel mijlociu, să mă duc eu, dacă verb reflexiv:ei. CREANGĂ, P. 187. Neputînd să te ajungă, crezi c-or verb reflexiv:ea să te admire! EMINESCU, O. I 134. Asta mie mi-o plăcut, Numai maică-sa n-o verb reflexiv:ut. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 366.

5. (În personificări; despre, obiecte, mai ales în forma negativă) A (nu) putea, a (nu) fi în stare. Focul nu verb reflexiv:ea să ardă. ▭ Stăi puțin cu carul...

– Eu aș sta, dar nu prea verb reflexiv:ea el să steie. CREANGĂ, P. 40.

6. (Învechit și popular) A fi pe cale să... (ori de a...) Cînd verb reflexiv:u să moară își chemă feciorii. popular

II. (Ca verb auxiliar; formele de prezent industrie servesc la formarea viitorului) Cel din urmă voi veni la masă Chiar de n-ar mai fi pe ea pahare. CONTEMPORANUL, S. II, 1956, nr. 525, 1/6. Pînă a doua zi... simțeam că voi înnebuni. CAMIL PETRESCU, U. N. 154. De-a pururea aproape vei fi de sinul meu... Mereu va plînge apa, noi vom dormi mereu. EMINESCU, O. I 129.
       • (Arhaizant și poetic, formele auxiliarului urmează după infinitiv) Adormi-vom, troieni-va Teiul floarea-i peste noi, Și prin somn auzi-vom bucium De la stînele de oi. EMINESCU, O. I 101.
       • (Arhaizant și popular, forma de persoană3 singular se substituie tuturor persoanelor singular și plural pentru formarea viitorului cu conjunctiv prezent al verbelor de conjugat) Cuvine-se hirotonirea Cu harul ceriurilor, ție, Drept vestitorule apostol Al unei verb reflexiv:emi ce va să vie. GOGA, P. 25.
       • Expresia: Va să fiu (să fii etc.) = trebuie să fiu (să fii etc.). Ca să fii avocat iscusit și căutat, va să fii șiret, pișicher, chițibușar. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 43.

– Forme gramaticale: perfectul simplu verb reflexiv:ui, participiu verb reflexiv:ut. - prezent industrie (I) și: (regional) verb reflexiv:au, verb reflexiv:eu, persoană persoana a treia singular: el / ea (în expresie) și: va, (II) voi (popular oi), vei (popular, ăi, ei, îi, i, oi), va (popular o, a), vom (popular om), veți (popular ăți, eți, oți), vor (popular or).

– Variantă: (nerecomandabil) verb reflexiv:oí (ALECSANDRI, T. II 95) verb IV.