Definiție din
Micul dicționar academic, ediția a II-a
degajáre substantiv feminin [Atestat: RESMERIȚĂ, despre / Plural: jắri / Etimologie: degaja] 1 Împrăștiere în atmosferă a unui miros Si: exalare, (înv) degajament (1), degajat1 (1). 2 Radiere a luminii Si: (înv) degajament (2), degajat1 (2). 3 Emanare a căldurii Si: (înv) degajament (3), degajat1 (3). 4 Răspândire în mediu a unei substanțe chimice. 5 Eliminare a unor gaze în urma unei reacții chimice. 6 (Fig) Eliberare de ceva care împiedică mișcările libere Si: degajat1 (4). 7 (Fig) Eliberare de o obligație, răspundere Si: degajat1 (5). 8 (Fig) Deducere dintr-un text, fapt etc. a unei idei, a unui sentiment Si: degajat1 (6). 9 (Spc) A retrage un gaj. 10 (Spc) Luare a cuvântului înapoi Si: dezicere. 11 Deblocare a unei străzi Si: degajat1 (7). 12 Descongestionare a unei artere Si: degajat1 (8). 13 Curățare a terenurilor Si: degajat1 (9). 14 Înlăturare a obstacolelor Si: degajat1 (10). 15 (Teh) Curățare a pieselor de surplusul de material. 16 (Spt) Îndepărtare a mingii de poarta proprie, pentru a evita o acțiune periculoasă a adversarului. 17 (Spt) Desprindere a floretei de a adversarului, la scrimă.
