Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
TRIGONOMETRÍE substantiv feminin Ramură a matematicii care se ocupă cu studierea relațiilor metrice dintre laturile și unghiurile unui triunghi. Cu toată sarcina ingrată de a iniția doi copii răsfățați în tainele trigonometriei... lăsase foștilor elevi amintirea unui om cu multe ciudățenii... dar de o largă înțelegere și pasionată dragoste a cărților. C. PETRESCU, Î. I
12. Acuma facem trigonometrie și geometrie în spațiu. SEBASTIAN, T. 173.
• Trigonometrie plană = trigonometrie care se ocupă cu studierea relațiilor dintre laturile și unghiurile triunghiurilor plane. Trigonometrie sferică = trigonometrie care se ocupă cu studierea relațiilor dintre laturile și unghiurile triunghiurilor trasate pe o sferă.
