Ce înseamnă tranzitiv în expresie a atinge pe cineva la pungă?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "tranzitiv în expresie a atinge pe cineva la pungă": a pricinui cuiva o pagubă bănească reținîndu-i o sumă sau obligîndu-l la cheltuieli nedorite de el

" De mila mieilor imporporati pe vale.
Si toate isi fac rand spre a-l vedea, In preajma, timpul cum spre noi adasta, De parca mana-i ne-ar atinge acum Ferindu-ne de boala si napasta.
Esti un lastar de-o iarba imboldit, Masura fragezimii intr-un mire, Din tata-n fiu sa-ti zalogesti prinos, Pentru pamantul tau de amintire:"
Letopisetul dumnealui Viorea Uremia Dobre poezie de Anatol Codru

" Si clipele vesnice pana la moarte.
Putem atinge cu mana
Doar ideea si presupunerea,"
Ideea de relativ poezie de Anatol Codru

ATÍNGE, ating, verb

III.

1. tranzitiv A lua contact direct (dar superficial, ușor sau în treacăt) cu un lucru sau cu o suprafață. Mi-am pipăit pe sub cămașa de noapte grumazul. Parcă aș fi atins o ronă. SADOVEANU, N. forme 87. Fiecare fir de floare pe care-l ating mă face să tresar. SAHIA, N. 24. Ceilalți jucau, nu jucau, dară zîna, cînd juca, părea că n-atinge pămîntul. ISPIRESCU, L. 39. Mă azvîrl peste gard, de parcă nici nu l-am atins. CREANGĂ, A. 50. Calul meu fugea, Iar a lui picioare iarba n-ntingea. ALECSANDRI, P. I 190 (figurat) Simțea gindurile lui cum o ating și-o dezmiardă. VLAHUȚĂ, P. 69.
       • (Cu arătarea instrumentului atingerii) Cu geana ta m-atinge pe pleoape. EMINESCU, O. I 120.
       • intranzitiv Da dracul, ca să-i facă în ciudă pentru că vedea că nu-i prea plăcea, atingea și mai des cu friptura sa de slănina lui Pepelea. SBIERA, P. 16.
       • reflexiv (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «de») Cînd s-a atins de mijlocul ei [al femeii], dang! a plesnit cercul. CREANGĂ, P. 100. (figurat) Paznic era un balaur... de care nu se atingea somnul. ISPIRESCU, U. 13.

2. tranzitiv A lovi sau a izbi (cu violență). Omul cocoșat pe capră atinse spinarea udă și slăbănoagă a calului. DUMITRIU, B. forme 89.
       • (Familiar, la imperativ) De ce nu dai, mă...? Atinge-l, se auzi un glas. PREDA,

I. 64.
♦ reflexiv figurat (Mai ales în forma negativă) A aduce prejudicii, a provoca pagube; a leza. Prima datorie a oricărui cetățean este să păzească proprietatea obștească ca lumina ochilor, să nu tolereze nimănui să se atingă de ea.
       • tranzitiv (În expresie) A atinge pe cineva la pungă = a pricinui cuiva o pagubă bănească reținîndu-i o sumă sau obligîndu-l la cheltuieli nedorite de el.
♦ figurat A ofensa. Oșlobanu, prost, prost, dar să nu-l atingă cineva cu cît îi negru sub unghie, că-și azvîrle țărnă după cap ca buhaiul. CREANGĂ, A. 78. Dar săracul nu tăcea, Cu cuvîntul îl tăia, Cu vorba că-l atingea. TEODORESCU, P. P. 297.
♦ figurat A face aluzii jignitoare. Ștefan-vodă-nțelegea Unde baba-l atingea, Și-n gura mare-i zicea: Babă Slabă Și-nfocată, Dar la minte înțeleaptă. TEODORESCU, P. P. 519.
♦ figurat A impresiona, a înduioșa. Atins de farmecul vieții. Mă simt o forță-n univers, Și glasul meu devine cîntec, Gîndirea mea devine vers. VLAHUȚĂ, O. A. 66. Poezia care atinge, poezia cea adevărată, nu este aceea în care mișună spiritele necurate de p-aia lume. Poezia cea adevărată este aceea care vorbește inimii, iar nu fanteziei numai. BOLLIAC, O. 45.

3. reflexiv (Mai ales în forma negativă; urmat de determinări introduse prin prepoziție «de») A se apropia sau a se alătura de cineva sau de ceva cu scopul de a trage, un profit (material sau moral), a cauza stricăciuni, a-și însuși ceva, a beneficia de ceva. El nu se atinse de comori. RETEGANUL, P. IV

12. Știți că nimeni nu s-a putut atinge de împărăția mea. ISPIRESCU, L.

12.
♦ A se ocupa, a se interesa (de ceva). Scrisorile și gazetele stau teanc, nici nu s-atinge de ele. SADOVEANU, N. forme 132.

4. tranzitiv A pomeni despre un lucru în treacăt (fără a insista). Tipul lui Zlăiescu ar fi interesant, din nefericire atitorul nu ne dă mai nimica, tipul e numai atins, fără a fi zugrăvit pe deplin. GHEREA, ST. Hristos II 202.
       • intranzitiv (Rar) Toate aceste fapte de care atinserăm pînă acum... se petrecută în... august (1600). BĂLCESCU, O. II 303.
♦ reflexiv (Învechit) A avea o legătură sau o înrudire cu ceva, a se referi la ceva. Nu trebuie să cerem de la vînători o prețuire rece și nepărtinitoare a întîmplărilor și a izbînzilor ce se ating de arta lor favorită. ODOBESCU, S. III 48. Încît s-atinge despre dreapta giudecată... nu m-agiungi nici la călcîie. ALECSANDRI, T. 1232. Această poroncă îndată s-au împlinit, dară nu știu dacă aceasta să atinge și de mine. KOGĂLNICEANU, S. 64.

5. tranzitiv A ajunge la o anumită distanță (în spațiu) sau la un anumit moment (în timp); a se opri la o anumită limită. Voiam să ating în copilărie cerul cu mîna. BENIUC, vezi 22. În urma lor se-nălță deodată un munte de piatră care atingea cerul. ISPIRESCU, L. 25.

– Forme gramaticale: perfectul simplu atinsei, participiu atins.