Ce înseamnă tranzitiv a-și descărca conștiința sau inima?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "tranzitiv a-și descărca conștiința sau inima": a-și ușura conștiința, făcând confidențe cuiva

"
Calduri vegetale vazduhul descarca Pe floarea copiilor care impung Cu fruntea tarana si tipa, de parca De insusi adancul parintilor fug.
Parintii stau drepti intre soare si ploi Cu bratul pe ganduri si ochii-n idei. Parintii sunt una cu ei, si-amandoi, Anunta a doua negare-ntre ei."
Vesnica veghe poezie de Anatol Codru

" Acoperisurile torc pisici sub luna, Si-i mare vuiet pe la stari de noapte. Antenele se scutur grele, coapte, De panglici negre, care scuipa ficusi.
Hamalii-n port descarca lazi de lacrimi, Pun liliecii timbre moi in piata. La abator curg sir de reclamatii A mii de coarne, care tipa tunuri.
La catedrala umbrele beau whisky, Cupola-i gri calugareste tunsa, De funii de paiangen se-ndeamna troleibuze, Cum de liane, negri, urangutanii."
Carte postala poezie de Anatol Codru

DESCĂRCÁ, descárc, verb

I. tranzitiv (În opoziție cu încărca)

1. (Cu privire la un vehicul de transport) A goli (de conținut). Am de descărcat o corabie. SADOVEANU, despre P. 93.
       • Expresia: (Eliptic) Cu descărcat = cu carul gol, fără încărcătură. Și cu încărcat și cu descărcat, la deal moș Nichifor să da pe jos și trăgea de-a valma cu iepele. CREANGĂ, P. 107.
♦ (Cu privire la conținutul vehiculului) A da jos din vehicul. Începură a descărca lucrurile din căruță. SADOVEANU, P. M. 240. Căpitanul dă ordin și soldații încep să descarce lăzi mari și grele. spaniolă POPESCU, M. G. 79. Dinaintea morii, aproape că nu e ceas cînd doi, trei țărani să nu se opintească să-și descarce din care sacii. MACEDONSKI, O. III 3.

2. A suprima sau a micșora forțele care acționează asupra unei piese, a unei construcții etc.

3. (Cu privire la o armă de foc) A scoate încărcătura.
♦ (De obicei urmat de determinări introduse prin prepoziție «în» sau «asupra») A face să ia foc, a declanșa. Soldații... descarcă armele, doborînd al doilea rînd din mulțime. CAMIL PETRESCU, B. 121.
       • reflexiv pasiv Atunci s-au descărcat dintr-o dată cele 60 de tunuri de la tribord. CAMIL PETRESCU, T. II 176.
♦ (Cu privire la gloanțe sau la focuri de armă) A trage, a slobozi. Îndreaptă revolverul asupra acesteia, descărcînd cîteva gloanțe. DAVIDOGLU, M. 91. Mînecuță s-a repezit în bătătură, pufnind în aerul răcoros. Apoi, a descărcat cu grabă patru focuri. SADOVEANU, P. M. 127.4. (Cu privire la un corp încărcat cu electricitate) A face să-și piardă sarcina electrică. Descarcă acumulatorul.
♦ reflexiv (Despre trăsnet sau furtună) A se dezlănțui. În văzduh plutește greu presimțirea unei furtuni, dar care are să se descarce tîrziu. C. PETRESCU, Î. II 251. Din nor în nor Un trăsnet se descarcă. IOSIF, PATR. 17.

5. figurat A da curs liber, a revărsa. S-a întors cătră zid, singur, descărcîndu-și într-acolo obida. SADOVEANU, Z. C. 235. Ana își descarcă toată indignarea pe Sabina. C. PETRESCU, C. vezi 116.
       • reflexiv Gîndurile ei neliniștite se descărcau în vorbe, pe care ea le rostea tare, în neștire. VLAHUȚĂ, O. A. II 51.
♦ reflexiv figurat A se ușura (de o vină, de păcate etc.). Cu vorba asta s-ar fi descărcat. Da, s-ar fi dezvinovățit. DUMITRIU, vezi L. 131. Căuta să se descarce ca de-o vină. VLAHUȚĂ, O. A. III 120.
       • Expresia: A-și descărca conștiința (sau inima) = a-și ușura conștiința, făcînd confidențe cuiva. Putea să-și descarce inima mai în voie. PAS, Z. I 31. Față de cine să-și descarce conștiința? G. M. ZAMFIRESCU, M. despre I 176. Blajin, mîngîitor, înțeleptul portului îl îndeamnă pe Nicola Maruli să-și descarce inima către un bun și vechi prieten. BART, E. 272.

6. figurat A recunoaște în mod oficial că o gestiune a fost corectă; a declara că nu se impută nimic gestionarului. Adunarea generală a descărcat comitetul de gestiunea sa.