Ce înseamnă tragere la sorți?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "tragere la sorți": hotărâre prin sorți a unei împărțeli, a unui câștig; participare ca parte interesată la o alegere prin sorți

"
Tipatescu: Si nu-mi pare rau, daca stii sa faci lucrurile cuminte: mie-mi place sa ma serveasca functionarul cu tragere de inima Cand e om de credinta
"
O scrisoare pierduta poezie de Ion Luca Caragiale

" De flecare data, calugarul intors de la chinovie era inconjurat de toti, intrebat, ascultat cu evlavie, povestind despre corbii pe care ii vazuse cu ochii Iui aducind in cioc hrana schimnicului si de vulturul care-i tine de urit.
incetul cu incetul, dupa retragerea sihastrului, pe care lumea il credea surghiunit de dusmani, indeosebi de noul staret, marea manastire ajunse paragina. Poporul, care simtise bine unde ii stase pina atunci duhul si puterea, o parasea si se intorcea la popii lui de mir, la vraci si la solomonari. Rivna si credinta gloatelor ramin nesecate, se stramuta numai.
La durerea asta se adaugau si altele, cu osebire pagubele aduse turmei. Pina acum mersese cum mersese. Dar de cum iesise pusnicul pe poarta, jigadinile tabarira pe vite. Surul, lupul indraznet si fioros, nu mai avea teama. La trei-patru zile insfaca mielul sau oaia. Cine putea sa-i tie piept? Singur parintele Sofonie il punea ca pe o fiara a lui in fxiu, cum bunaoara sfintul Haralam-bie, leul. Asa spuneau calugarii ciobani alergind la staret, care, cu salele lui mursicate de coltii podagrei, ii intelegea prea bine, dar nu avea altceva sa le dea decit mina pufoasa de sarutat."
Schimnicul poezie de Vasile Voiculescu

TRÁGERE, trageri, substantiv feminin Acțiunea de a trage și rezultatul ei.

I.

1. Efortul făcut pentru a mișca din loc un obiect, pentru a-l da la o parte, a-l aduce spre sine, a-l duce spre un punct voit etc.
       • Expresia: Tragere pe roată = omorîre prin torturare pe roată. Tragere pe sfoară = faptul de a păcăli; păcăleală, înșelătorie. Pun capul că e verb reflexiv:eo tragere pe sfoară. C. PETRESCU, R. DR. 203.

2. Operație prin care țevile, barele, firele metalice sînt întinse și subțiate.

3. (Popular) Atracție, îndemn, înclinare. Somnul... să ivește cu o dulce simțire și tragere la odihnă. PISCUPESCU, O. 203.
       • Expresia: (Cu) tragere de inimă = (cu) zel, (cu) rîvnă, (cu) ardoare. Niciodată nu pusese Ismail în pregătirea lor atîta grabă, iscusință și tragere de inimă. TUDORAN, P. 332. Veți lucra toți cu tragere de inimă să facem ceva? Bine. Nu?... o să-nchidem prăvălia și... pace bună. VLAHUȚĂ, O. A. III 25. E cîte unul pentru care simți din clipa ce l-ai văzut tragere de inimă, fără ca să-ți dai seama pentru ce. SLAVICI, O. I 138. Bietul băiat... noaptea învăța, căci avea tragere de inimă. BOLINTINEANU, O. 402.

II. Scoatere, extragere. Tragerea vinului în sticle.
       • Expresia: Tragere la sorți = hotărîre prin sorți a unei împărțeli, a unui cîștig etc.; participare ca parte interesată la o alegere prin sorți.

III. Trasare, marcare, desenare. Tragerea unei linii. IV. Descărcare a unei arme; împușcare; tir. La ziuă trebuia să înceapă tragerea de război. SANDU-ALDEA, U. P. 127.
       • Cîmp de tragere vezi cîmp. Tragere indirectă vezi indirect. Tragere la țintă = atingere a unei ținte cu un proiectil. Unghi de tragere = unghi pe care îl formează axa țevii unei arme de foc cu proiecția ei pe suprafața orizontală a terenului, cînd obiectivul asupra căruia se trage e în același plan orizontal cu gura țevii.