eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă toamna se numără bobocii?

Care e toamna se numără bobocii?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "toamna se numără bobocii":
numai la sfîrșit se poate aprecia rezultatul unui efort, al unei străduințe




Ce inseamna expresia      Alte expresii înrudite sau asemănătoare
Ce inseamna expresia      ă in literatură

" Tacerea isi aduna trupul sferic
Intr-un boboc de nalba.
O musca trece prin lumina alba,"
Lumina poezie de George Topirceanu

" careia nu-i plac decat versurile cu rima

Pasteam cu altii gastele-n arinisti.
Cu gangurit de aur imi venea cate-un boboc
si imi prindea cu prietenie-n cioc"
Din copilaria mea poezie de Lucian Blaga

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
BOBÓC, boboci, substantiv masculin

1. Caliciul care conține floarea înainte de a se deschide și a se dezvolta pe deplin; floare nedeschisă și nedezvoltafa pe deplin. vezi mugur. Pe țărîna proaspătă se înălțau ici-colo pilcuri de zambile pline de clopoței fragezi; pe sub zaplaz, boboci sfioși de toporași se dezvăleau. SADOVEANU, O. IV 41. Era o tulpină ierboasă plină de boboci galbeni și cari semănau surprinzător cu florile trandafirului. GALACTION, C. I 349. Numai un stuf de trandafiri mai era înfrunzit și plin de boboci. ISPIRESCU, L. 77.
       • (Poetic) Mărica e un boboc de fată. DELAVRANCEA, S. 42.
♦ figurat (Familiar) Termen de dezmierdare pentru ființă iubită. Cum le spui dumneata, să tot stai s-asculți; ca dumneata, bobocule, mai rar cineva. CARAGIALE, O.92. 2.Pui de gîscă sau de rață. Spunea [popa] c-o s-o pună pe preoteasă să-i facă duminică un boboc pe varză. PAS, Z. I 233. Pe cîmpul gol el vede un copil umblînd desculț Și cercînd ca să adune într-un cîrd bobocii mulți. EMINESCU,O.I 83. Văd cloșca păscînd bobocii de rață pe malul bălții. ODOBESCU, S. III

13.
       • Expresia: Toamna se numără bobocii = numai la sfîrșit se poate aprecia rezultatul unui efort, al unei străduințe. A paște (sau a păzi) bobocii = a fi gură-cască, a-și pierde verb reflexiv:emea. D-voastră, cinstiți oaspeți, se vede că pașteți boboci, de nu vă pricepeți al cui fapt e acesta. CREANGĂ, P. 233.

3. figurat (Familiar) începător într-o meserie sau într-o profesie, lipsit de experiență; ageamiu. Sublocotenentul Andreescu... e băiețandru, boboc, abia ieșit din școala militară. STANCU, despre 244. Fiul craiului, boboc în felul său la trebi de aiestea, se potrivește spinului. CREANGĂ, P. 205.