Ce înseamnă tî́ră substantiv feminin regional, în locuțiune adverbiala de-a tîra?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "tî́ră substantiv feminin regional, în locuțiune adverbiala de-a tîra": tîrîș

"
Ciinele credincios se tira sfios in urma, schilodit si el in bataie.
Scapase vinatul, care-l amagise incureindu-si urinele pe ponoare."
Revolta dobitoacelor poezie de Vasile Voiculescu

"
Si, imperechind pe fiecare cu cite o maicuta, porni la un pas in urma lor cu a cincea maica pe care o incatusase de brat si o tira cu el. Se oprira undeva.
- Asta-i chilia mea, zise Pelaghia."
Behaviorism poezie de Vasile Voiculescu

ȚÎ́RĂ1 substantiv feminin (În locuțiune adjectiv și adverb) O țîră = puțin. Stai o țîră, să vă-ntreb eu ceva, că tot sînteți aici. DUMITRIU, N. 280. S-a depărtat o țîră de noi, pășind de-a-ndăratelea. VORNIC, P. 100. Intră în coliba mea de te ospătează și te odihnește o țîră. POPESCU, B. II 30.
       • (Legat de substantiv prin prepoziție «de») Îngăduiți să mai iau o țîră de putere din ploscă. SADOVEANU, N. forme 18. Veneam înapoi pe vagon, de mă udase o țîră de ploaie. C. PETRESCU, S. 148. Îi vîram o țîră de minte lui Gavril. ALECSANDRI, T. 1533. (În contexte figurate) Mi-a trimis mîndra d-acasă, Într-o foaie de bujor, Mi-a trimis o țîr* de dor. BIBICESCU, P. P. 25.