Ce înseamnă teoremă reciprocă și substantivat, forme?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "teoremă reciprocă și substantivat, forme": teoremă ale cărei premise sunt concluziile altei teoreme, și invers

" un cocos salbatic si gainusa lui
admirandu-si reciproc cercelusii
intr-un brad incarcat de zapada de peste noapte,"
Luna din ape poezie de Mircea Barsila

" Plagiatele, cu toate ca dintru inceput le-am pus intr-o categorie deosebita, sunt indeobste tot localizari. Deosebirea intre un plagiat si o localizare este numai formala, si adica: la plagiat mesterul localizator uita sa spuie pe afis cum ca piesa, cu tot planul si amanuntele lui, cu toate ideile si stilul ei, este iesita din inchipuirea si condeiul autorului adevarat; uita mesterul localizator sa marturiseasca cum ca dansul alt n-a facut decat a luat piesa frantuzeasca, a tradus-o cum a putut si, potrivit-nepotrivit, a preschimbat numele proprii, si, nemultumindu-se a trece in ochii publicului ca croitor bun-rau al piesei, ar vrea sa treaca, daca se poate, ca nascator al ei.
In tarile culte - dintre cari ne tot falim ca facem parte - cand vreun asemenea mester incearca sa dea ca productie a lui aceea ce este lucrarea altuia, isi savarseste meseria aceasta, desi cu multa mestesugire, totusi cu frica grozava; rar, foarte rar, se gaseste cate un cutezator care sa rapeasca cuiva proprietatea literara; caci in partea locului plagiatorul este nu numai infierat amar de opinia publica, dar inca si tras la grea raspundere de catre legile de drept comun respective. La noi, insa, plagiatul se savarseste des, foarte des, de-a dreptul, fatis si cu o liniste sufleteasca vrednica de o mult mai cinstita fapta; caci adapostul cel mai bun pentru plagiatori, adevaratul „pamant fagaduit" al acestui soi de industriali este tara noastra - pe de o parte fiindca n-avem cu tarile straine, pe ai caror supusi ii plagiam, nici o conventie privitoare la respectul reciproc al proprietatii literare; iar pe de alta, fiindca in publicitatea de la noi, ca in toate ramurile vietii publice, cu cat cineva are mai mult toupet, vorba frantezului, cu atat e mai sigur de izbanda si de popularitate.
E trist, dar e neaparat, cu prilejul acestor randuri, sa aducem, spre sustinerea ziselor noastre, cateva exemple de plagiaturi. Asa, pe afisele Teatrului National, din cari se pot gasi inca mustre la caz de vreo tagaduinta, s-a citit: „Pacatele barbati/or, comedie locala de d. M. Pascali", pe cata vreme aceasta „comedie locala" era o simpla localizare (ca toate, nu tocmai potrivita) dupa piesa frantuzeasca, anume, Les amendes de Timothee. Apoi ,, Raposatul dumnealui, comedie locala de d. M. Pascali", era numai o localizare tot din frantuzeste, dupa Mon premier!; iar „Cazaturile, tot comedie locala, tot de d. M. Pascali", nu era decat Les Invaiides du mariage. Pe urma „Gheseftarii, comedie locala de d. Fr. Dame" si „Tara si Mihnea, drama istorica tot de d. Fr. Dame", nu erau decat, intaia - Mercadet, le faiseur de Balzac, iar a doua - Patriei de Victorien Sardou."
Literatura in teatrul nostru poezie de Ion Luca Caragiale

RECIPRÓC, -Ă, reciproci, -e, adjectiv (Despre acțiuni, fenomene etc.) Care acționează unul asupra celuilalt, care se influențează unul pe altul, care vine din amîndouă părțile. A urmat o serie de invitații reciproce. CAMIL PETRESCU, U. N. 95. Fu o dorință reciprocă de a se cunoaște mai de aproape. VLAHUȚĂ, O. A. III 153. Asemenea am luat oarecari îndatoriri reciproce. BĂLCESCU, la GHICA, A. 434.
       • (Adverbial) S-ar părea că, dîndu-È™i fiecare seama de ceea ce le e esenÈ›ialul vieÈ›ii, încearcă să se influenÈ›eze reciproc. BOGZA, C. O. 136. Din mers, se confruntau cu priviri aparent nepăsătoare, cercetîndu-È™i reciproc modelul pălăriilor. C. PETRESCU, C. vezi 56.
       • Casă de ajutor reciproc vezi casă. (Logică) PropoziÈ›ii sau judecăți reciproce = propoziÈ›ii sau judecăți în care subiectul uneia poate deveni predicatul celeilalte È™i invers. (gramatică) Reflexiv reciproc = specie de reflexiv care arată că acÈ›iunea este făcută în acelaÈ™i timp de două sau mai multe subiecte, fiecare dintre ele suferind, în general, efectele acÈ›iunii făcute de celelalte. Figură reciprocă = figură cu ajutorul căreia se determină forÈ›ele care acÈ›ionează în barele unei grinzi cu zăbrele. EcuaÈ›ie reciprocă = ecuaÈ›ie, cu o singură necunoscută, ale cărei rădăcini sînt două cîte două, una reciprocă celeilalte. Teoremă reciprocă (È™i substantivat, forme) = teoremă ale cărei premise sînt concluziile altei teoreme È™i invers. Numere reciproce = numere care, înmulÈ›ite unul cu celălalt, dau un produs egal cu unitatea.