 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
 ă in literatură " va-ncepe sa fiarba... Iata ce temperament am vazut! Am vazut o mama cu sanii dezveliti," Din multe cate-am vazut poezie de Ion Vatamanu " Avea un temperament de o excesiva neegalitate, si cand o pasiune il apuca era o tortura nepomenita. Am fost de multe ori confidentul lui. Cu desavarsire lipsit de manierele comune, succesul ii scapa foarte adesea Atunci era o zbuciumare teribila, o incordare a simtirii, un acces de gelozie, cari lasau sa se intrevaza destul de clar felul cum acest om superior trebuia sa sfarseasca. " In nirvana poezie de Ion Luca Caragiale |
| Definiție din
TEMPERAMÉNT, temperamente, substantiv neutru Îmbinare caracteristică a particularităților psihice pe care le au oamenii, bazată pe starea de excitare emoțională, pe rapiditatea apariției sentimentelor și pe intensitatea lor; fire. Mușat... i-a spus o mulțime de lucruri... văzute prin temperamentul lui de pseudomilitar. GALACTION, O. I 132. Orice teorie... este condiționată de temperamentul celui care o făurește. IBRĂILEANU, S. 231. Omul cult al orașului, avînd și un temperament poetic, se duce la țară să vază cîmpiile galbene de grîu. GHEREA, ST. Hristos III 285. Dicționarul limbii romîne literare contemporane ♦ Energie vitală, capacitate de avînt, elan. Un tînăr talentat... și plin de temperament. CAMIL PETRESCU, T. II 11. |
