 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
| Definiție din
ÎNMULȚÍRE, înmulțiri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) înmulți și rezultatul ei.Dicționarul limbii romîne literare contemporane 1. Mărire a numărului sau a cantității; sporire. Pentru creșterea bovinelor trebuie să se asigure înmulțirea și îmbunătățirea raselor celor mai bine adaptate condițiilor locale din diferite raioane ale țării. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2861. ♦ (matematică) Una din cele patru operații fundamentale prin care din două numere (numite deînmulțit și înmulțitor) se obține un număr (numit produs) egal (în cazul cînd înmulțitorul este un număr întreg) cu suma rezultată din adunarea cu sine însuși a deînmulțitului de atîtea ori cît indică înmulțitorul; multiplicare. Folosindu-se de o cretă groasă, înșira pe tejghea coloane lungi și încîlcite de cifre, adunări, înmulțiri, procentaje. GALAN, B. I 20. • Tabla înmulțirii = tablou care conține produsele înmulțirii între ele a primelor zece numere. 2. Procesul producerii de indivizi noi din aceeași specie; reproducere. |
