Ce înseamnă substantivat limpede sau curat vioară sau ca sau cum e vioara?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "substantivat limpede sau curat vioară sau ca sau cum e vioara": foarte limpede, ca lacrima

" Daca locul sa i-l tie insasi arta nu e-n stare.
Intr-o zi pe-a sa vioara il gasira mort; mereu
Cat l-am plans stiu numai eu,"
Vioristul poezie de Alexandru Macedonski

"
Ca un tipat de vioara sub arcusul mladios,
Smulge lacrimi. — Bland si dulce se inalta; — cateodata,"
Cantecul si poetul poezie de Alexandru Macedonski

VIOÁRĂ2, viori, substantiv feminin

1. Instrument muzical alcătuit dintr-o cutie de rezonanță, avînd întinse pe una din fețe patru coarde, care vibrează cînd sînt atinse cu arcușul; violină. Bătrînul înstrună cobza. Coardele viorilor se deșteptară grăbit. SADOVEANU, E. 170. Ești ca vioara, singură ce cîntă Iubirea toată pe un fir de păr. ARGHEZI, vezi 51. Se auzeau de-afară tropotele jucătorilor, scîrțîitul viorilor și glasul lui Pantelimon. REBREANU, R. I 134. Auzi niște... lăutari trăgînd din viori. ISPIRESCU, E. 109.
       • (Poetic) Sînt în apele lui viori limpezi și nostalgice violoncele, sînt flaute optimiste și îndelung melodioase harfe. BOGZA, C. O. 163.
       • figurat Tot sufletul mi-este-o vioară Ce plînge duios. MACEDONSKI, O. I 189.

2. (Rar) Muzicant care cîntă la vioară (1); violonist, viorist. Are orchestră?

– N-are, dar puteam s-o organizez, că la urma urmelor ce-mi trebuie? Opt viori, două violoncele, o violă, un contrabas. SEBASTIAN, T. 303. Îl chema Mezzano

– vioară primă în orchestra Filarmonicei. ARDELEANU, despre 16.

3. (marină) Muflă de lemn cu doi scripeți, a cărei carcasă are forma unei viori (1).

– plural și: vioare (ARDELEANU, despre 289, GANE, N. III 193, EMINESCU, O. I 85).