CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
ă in literatură " Dascalu-nvatat. Dar sa vezi! La socru mare Zgomote din zori:" Nunta in codru poezie de George Cosbuc "Nu vedeti ca e nebun? Nu-l mai ascultati! se svircoli tatal, in timp ce mama isi fringea miinile si socrul ridea, scuturindu-si fata de brat. -Asa nebuni ca mine ati vrea sa fie multi! " Sacul cu cartofi poezie de Vasile Voiculescu |
Definiție din
SÓCRU, socri, substantiv masculin Tatăl unuia dintre soți în raport cu celălalt soț. Într-o zi, intră în curtea lui Stoicea, pe un cal în spume, un vătășel, din partea lui socru-său. GALACTION, O. I 52. Ipate se trezește într-o zi cu socru-său că vine și-l cheamă la nunta unui frate al femeii sale. CREANGĂ, P. 169. De nu agă, dar măcar socru... Tot m-am căptușit cu ceva. ALECSANDRI, T. I 101. (Familiar și popular, la gen.-dat. neart., urmat de un adjectiv pos.) Ipate... zice socru-său: tată, eu n-oi putea merge. CREANGĂ, P. 169. Dicționarul limbii romîne literare contemporane • (Popular) Socru-mare = tatăl mirelui; (la plural ) părinții mirelui. Iar mai spre-amiazi, din depărtări Ivitu-s-a crescînd în zări Rădvan cu mire, cu nănași, Cu socrii-mari și cu nuntași. Și nouăzeci de feciorași Veneau călări. COȘBUC, P. I 56. Cucule, măria-ta, Am venit la dumneata Să-mi dai calul dmnitale, Să mă duc la socrul-mare. GOROVEI, C. 381. Socru-mic = tatăl miresei; (la plural ) părinții miresei. (La plural ) Părinții unuia dintre soți în raport cu celălalt soț. Fata împăratului, cum a ajuns la casa mirelui, i-au plăcut palaturile și socrii. CREANGĂ, P. 86. |