Definiție din
Dicționar de termeni muzicali
concertant, adjectiv care semnifică:
1. Rolul solistic acordat unor instrumente din orchestră*, a căror intervenție singulară sau asociată (având un caracter virtuoz, solistic) se apropie de genul specific de concerto grosso*, și anume de concertino (2) (partea ce se opune tutti*-ului orchestral).
2. Caracterul unei lucrări (uneori al unui moment al acesteia), ce se înscrie mai mult sau mai puțin explicit în genul concertului (2). (Ex.: Simfonia concertantă pentru violoncel și orchestră de Enescu; Dansuri concertante și Duo concertant pentru vioară și pian de Igor Stravinski).
