 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
 ă in literatură " Trandafir transfigurat, Ai miros scazut si, vai, Te-ai in-dus-tri-a-li-zat!" Elegia trandafirului urbanizat poezie de Arcadie Suceveanu " Era-n amiazi si-n miez de vara Si soarele-a scazut spre seara, Si-n urma soarele-a apus," TREI, DOAMNE, si toti trei poezie de George Cosbuc |
| Definiție din
SCĂZÚT2, -Ă, scăzuți, -te, adjectiv (Despre lumină, despre abstracte și despre procese în desfășurare etc.) Micșorat, diminuat, împuținat. Afară ploaia curgea prin lumina scăzută, livada umedă licărea întunecos. SADOVEANU, O. IV 31. Pe cînd soarele-i sus, Pe cînd șoimul stă ascuns, Pe cînd umbra e scăzută Și se face nevăzută, Stoian popa se oprea Și de prînz el poposea. ALECSANDRI, P. P. 98. Dicționarul limbii romîne literare contemporane ♦ (Despre corpuri solide) Redus ca proporții, ca dimensiuni. Caută într-o dimineață la stîncă, și ce minune! stînca era scăzută, se făcuse mai mică. SBIERA, P. 156. Să ne închipuim lumea redusă la dimensiunile unui glonte și toate celea din ea scăzute în analogie. EMINESCU, N. 31. ♦ (Despre voce, glas) Cu intensitate slabă, coborît, șoptit. Îl înjură în gînd ori cu voce scăzută să nu audă el. PAS, L. I 168. Făcu un pas într-acolo și grăi repede c-o voce ceva mai scăzută. SADOVEANU, E. 127. ♦ (Despre ape) Cu nivelul coborît, cu debitul micșorat. Apa scăzută a rîului curgea limpede între malurile nisipoase. SADOVEANU, O. III 197. ♦ (Despre mîncări) Cu sos puțin, îngroșat (prin fierbere, prin evaporare). |
