Ce înseamnă săptămîna brînzei?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "săptămîna brînzei": prima săptămînă din postul paștilor, în care biserica ortodoxă permite să se mănînce lapte și derivatele lui

" Toate astea au biziit si pe la urechile lui opulos, l-au necajit, au amarit-o si pe nevasta-sa. Si intr-un tirziu s-au destramat. S-a ales numai logofatul cu darea afara, asa napristan.
Grecul se muta, pentru distractia sotiei si ingrijirea fetitei, la oras. in intelegere cu nevasta-sa, deschise casa si incepu sa faca primiri fastuoase. in fiecare saptamina floarea tirguiui in frunte cu magistratura umpleau saloanele. isi 'inchipuiau ca, dezvaluindu-si astfel viata, necontenit, sub ochii scrutatori ai tirguiui, se pun la adapost de orice soi de banuieli, scuzabile oarecum cit au stat razniti acolo la tara.
Si grecul isi vazu mai departe de treburi: peste mai putin de un an si jumatate, cind inca nu intarcase pe mica Fulgulita, nevasta ii mai nascu o fetita. I-a pus nume grecesc sadea: Lambra, Lambrita. inversunarea lumii fierse in clocot:"
Proba poezie de Vasile Voiculescu

" Sapte sate de sub briul Sturului se sfatuiau ingrijorate, vinturindu-si amintirile.
De sus, de la varat, veneau necontenit vesti tot mai rele. Nu trecea o saptamina sa nu se fure o junice, sa nu fie sfirtecat un bou. Se alesese indeosebi o bala de urs jacman, dedulcit la carne, care bagase in boalc pe cirezari. Asta era cu adevarat NecuraUil. Mirosea cursele, ocolea capcanele, se strecura nevazut si tisnea, parca da cu bobii, tocmai cind nimeni nu se astepta. ii brodea pe toti ori pe ceata, ori la masa, ori la somn. El insfaca tacticos vita si pleca cu ea pe coclauri, sub nasul ciobanilor prostiti, urmarit cu alai de haieli si latraturi neputincioase.
Dinspre partea astuia ar fi avut de furca chiar boierii de la Bucuresti, darmite un pastor, cit de neinfricat, cu bita goala."
Ultimul berevoi poezie de Vasile Voiculescu

SĂPTĂMÎ́NĂ, săptămîni, substantiv feminin Perioadă de șapte zile consecutive care se socotește de luni dimineața pînă duminică seara și care se repetă de cincizeci și două de ori într-un an; prin extensie orice perioadă de șapte zile consecutive. Socoate că într-o săptămînă s-ar putea întoarce. SADOVEANU, N. forme 139. Ușa mare de la cramă Este scoasă din țîțîni, Că-i în toi cules de poamă De verb reflexiv:eo două săptămîni. despre BOTEZ, forme S. 90. Am verb reflexiv:ut să te cuprind și pentru atîta lucru Ai plîns și n-ai venit la noi o săptămînă. COȘBUC, P. I 173.
       • (În cultul religiei creștine) Săptămîna mare (sau a patimilor) = ultima săptămînă înainte de paști. De ce nu vă-astîmpărați în mănăstire și să vă căutați de suflet, măcar în săptămîna patimilor?! CREANGĂ, P. 110. Săptămîna luminată (sau albă) = săptămîna care începe în duminica paștilor. Cele 40 de zile, din vinerea săptămînii luminate și pînă joi înainte de rusalii, fac azi în amintirea mea o lacună curioasă. GALACTION, O. I 240. Săptămîna brînzei = prima săptămînă din postul paștilor, în care biserica ortodoxă permite să se mănînce lapte și derivatele lui.
♦ (La plural , nearticulat) Timp nedeterminat, cuprinzînd un număr mare de zile. Săptămîni îndelungi, cu ploi mărunte de toamnă, au început să se scurgă greu în bordeiul de sub piciorul podului albaneză C. PETRESCU, S. 51. Te urmărește săptămîni Un pas făcut alene, O dulce strîngere de mîni, Un tremurat de gene. EMINESCU, O. I 189.
♦ (Cu determinări în genitiv) Interval de șapte zile dedicat în mod oficial unei anumite activități. Săptămîna filmului pentru tineretul școlar se organizează la un mare număr de cinematografe. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2861. În cadrul săptămînii prieteniei romîno-sovietice, zilele trecute a avut loc la T. Național un simpozion în cinstea sărbătoririi teatrului sovietic. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 110, 14/3.