Ce înseamnă rodul-pământului arum maculatum?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "rodul-pământului arum maculatum": regional ungureancă, mana-pământului, piciorul-vițelului, porumbul-cucului, rădăcină-de-friguri, transilvania aron, banat călindar, transilvania cocoșoaică, hribă, mărceț, banat timp, barba-lui-aron

" invatatorului Al. Busuioc
Cartea-mi este floarea ce o sa-ti lege rod La ceasul sfant, cand intri-n aratura Dinspre parintii care-ti stramosesc Graiul acesta inrourat pe gura.
Ceru-i de plai — de-asupra si-n pamant, Cum si pelinu-i neamul dinspre tara — Tie pe veci, de leac si de-ndulcit Cate-s dureri si-s cumpene sub soare."
Om semanand poezie de Anatol Codru

" Si Tur nul creste-ntruna, absurd si in zadar.
Jos s-au plodit guzganii si-l rod la temelie,
In bezna foiesc gusteri si sasaie naparci,"
Ultimul Babilon poezie de Arcadie Suceveanu

ROD, roade, substantiv neutru

1. (Și în forma roadă; la singular adesea cu sens colectiv) Nume generic dat produselor vegetale cultivate (în special fructului lor). vezi bucate, recoltă. După zile și săptămini de muncă, vor urca la ei în podul bordeiului saci cu grîu, secară, tot felul de rod

– totul cîștigat cu cele trei coase. CAMILAR, N. II 385. Într-o zi văzu că pomul înmugurește, înflorește, se scutură florile și roadele se arată. ISPIRESCU, L. 72. Multe flori sînt, dar puține Rod in lume o să poarte. EMINESCU, O. I 226. Omul neînvățat e ca un copac neîngrijit, care nici o roadă nu aduce. NEGRUZZI, S. I

8.
       • (În contexte figurate) Deci trebuie să sameni și dumneata ca și alții, așteptând roada cu răbdare. SADOVEANU, despre P. 19. Critici, voi, cu flori deșerte, Care roade n-ați adus

– E ușor a scrie versuri Cînd nimic nu ai de spus. EMINESCU, O. I 227.
       • locuțiune adjectiv (Despre pomi) Cu rod = roditor, fructifer. Casele s-au încunjurat de umbrele pomilor cu rod. C. PETRESCU, S. 179.
       • Compuse: rodul-pămîntului = plantă erbacee veninoasă, cu frunze mari, late și lucioase și după a cărei dezvoltare florală poporul apreciază recolta anului (Arum maculatum); piciorul-vițelului. Piciorul-vițelului ori rodul-pămîntului crește în locuri umede și umbrite, prin păduri. ȘEZ. XV 105; rod-de-zahăr = rodozahar. Într-o zi... îmi găsi pricină de la te mieri ce, de la un rod-de-zahăr care se zăhărise. GANE, N. II 164.

2. figurat Efect (al unei acțiuni, al unei munci), urmare, produs, rezultat. Am un întreg proiect care ar da roade frumoase. C. PETRESCU, C. vezi 110. Ei, mamă, să-mi încerc și eu norocul, că cercarea bună roade rele n-are. DELAVRANCEA, S. 22.
♦ Folos, avantaj. Al sudorilor streine rod, ei nu-l vor mai culege; Va fi mare tot romînul, țării lui folositor. ALEXANDRESCU, M. 23.

3. Prunc, copil, vlăstar, odraslă. Din dragostea mea cu împărăteasa n-a ieșit încă fecior. Ce să fac, o filozofilor... ca să am roadă? SADOVEANU, despre P.

9. Îi părea rău ca să-și părăsească soția și să se ducă în lume după cîștig, măcar că ea nu-l îmbucurase nici cu un rod. SBIERA, P. 225. Complimentele mele lui Burduf și nuntă veselă cu roadă. ALECSANDRI, S. 307.

– plural și: (învechit și popular) roduri (NEGRUZZI, S. I 9, TEODORESCU, P. P. 173, ALECSANDRI, P. P. 246).

– Variantă: roádă substantiv feminin.