Ce înseamnă reproducere pe ecran a imaginilor înregistrate pe un film transparent, cu ajutorul unui fascicul luminos aparat de proiecție?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "reproducere pe ecran a imaginilor înregistrate pe un film transparent, cu ajutorul unui fascicul luminos aparat de proiecție": aparat care servește la proiectarea pe un ecran a imaginilor de pe o peliculă cinematografică și la reproducerea sunetelor înregistrate pe pista sonoră

" Acolo sta nevazuta, lipita de pamint pina ma apropiam, gata s-o calc. Atunci se ridica fara zgomot, fara un filfiit, ca sa se lase iarasi la citiva pasi, mai departe, de unde o sculam din nou. Astfel, ma insotea cu staruinta ciudata, petreeindu-ma pina in poarta.
Citeodata se isca asa de tainic pe neasteptate, parca s-ar fi desprins de undeva de foarte aproape, din umbra mea, s-ar fi zis chiar din mine, o proiectie a mea.
La inceput n-am stiut ce este si n-am bagat-o in seama. N-auzisem despre asemenea vietate. Dar dupa citeva nopti de tovarasie, n-as putea spune ca n-am simtit nimic. Nu teama. O stringere, o usoara infiorare, ca de orice necunoscut."
Lipitoarea poezie de Vasile Voiculescu

"Zeitate s-asfintire de idei�: drama lumii care si-a pierdut credinta.
De altfel, toti marii artisti nu sunt decat oameni care nu se mai simt bine in lumea aceasta si incearca sa construiasca o proiectie a unui spatiu care sa fie un mediu oarecum confortabil si terapeutic.
"
Intre lumina si intunericul Iadului poezie de Lucian Blaga

PROÍECȚIE (< latina, limba franceza ) substantiv feminin

1. (matematică) Operație de reprezentare a unui corp geometric pe un plan sau a unei figuri plane pe o dreaptă: concret corp, figură astfel reprezentate.
       • P. ortogonală = p. în care unghiul format de dreapta care coboară dintr-un punct arbitrar al corpului de proiectat cu dreapta de p. este un unghi drept.
       • P. stereografică = operație prin care punctele unei sfere se proiectează pe un plan tangent la sferă, proiectanta pornind din punctul diametral opus punctului de tangență și trecând prin punctul arbitrar al sferei.

2. (TOPOGR.) P. cartografică = procedeu matematic de reprezentare în plan a suprafeței Pământului, în care fiecărui punct de pe glob îi corespunde un punct de pe planul de p. După caracterul deformațiilor survenite, deoarece elipsoidul este o suprafață nedesfășurabilă, se deosebesc: p.c. conforme, care păstrează nedeformate unghiurile, p.c. echivalente, care păstrează nedeformate suprafețele, și p.c. arbitrare, care deformează și unghiurile și suprafețele. Cele mai cunoscute p.c. sunt: p. azimutală neperspectivă polară Postel, care păstrează nedeformate distanțele în sensul meridianelor; p. cilindrică Mercator, care este conformă, iar deformările de suprafețe cresc foarte mult o dată cu latitudinea; p. conică dreaptă Ptolemeu, la care deformările cresc o dată cu depărtarea de paralela de tangentă; p. cilindrică transversală Gauss, care este conformă, cilindrul fiind tangent la un meridian, iar proiectarea se face pe fuse de 6° long.; în această p. a fost construit harta de bază a României; p. pseudocilindrică Mollweide, care este echivalentă; p. Grinten, care nu are deformări în regiunea ecuatorială, dar are deformări în regiunea polară; este utilizată în construirea planigloburilor. În prezent se folosește pe scară largă sistemul U.T.M. (Universal Traverse Mercator), sistem preluat recent și de România.

3. Acțiunea de a proiecta (4); concret imagine obținută pe ecran prin această operație.
       • Aparat de p. vezi aparat.

4. (În psihanaliză) Mecanism de apărare a eului prin care atribuim altora însușiri și trăiri pe care nu le putem accepta la noi înșine.