Ce înseamnă regula celor trei unități de loc, de timp și de acțiune?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "regula celor trei unități de loc, de timp și de acțiune": regulă caracteristică teatrului clasic antic și modern, după care opera dramatică trebuie să fie dezvoltarea unei acțiuni unice, care se desfășoară în același loc și într-un interval de 24 de ore

" Tot este viu in ceruri si totul e viata,
S-o sfanta ar monie s-o unitate fac;

Un plan e tras d-atuncea, si totul ne invata"
Anatolida sau Omul si fortele poezie de Ion Heliade Radulescu

" Moarte s viata fara cuvinte
Progres s unitate de masura ce masoara nemasura
Pumn s cuibul unde invata viermii sa zboare"
Definitii poezie de Ion Milos

UNITÁTE substantiv feminin (conform limba franceza unité, latina unitas, -atis):

1. coeziune, omogenitate, unire. Se folosește cu referire la locuțiuni, considerându-se o calitate a acestora: u. elementelor componente în cadrul locuțiunii este direct proporțională cu vechimea acesteia.

2. formație lingvistică caracteristică diverselor compartimente ale limbii sau unor discipline lingvistice. Se poate vorbi astfel de u. fonetice (formații lingvistice caracteristice foneticii și echivalente cu sunetele articulate), de u. fonologice (formații lingvistice caracteristice fonologiei și echivalente cu fonemele), de u. segmentale (alcătuite din segmente fonice: vocale, semivocale, și consoane), de u. suprasegmentale (nereprezentate prin segmente fonice, dar însoțitoare obligatorii ale silabelor, cuvintelor și enunțurilor: accentul și intonația), de u. lexicale (formații lingvistice caracteristice lexicului și echivalente cu cuvintele, expresiile și locuțiunile), de u. gramaticale

– morfologice și sintactice

– (formații lingvistice caracteristice gramaticii

– morfologiei și sintaxei

– și echivalente cu morfemele, și, respectiv, cu părțile de vorbire și de propoziție, cu propozițiile și cu frazele), de u. frazeologice (îmbinări de două sau mai multe cuvinte a căror coeziune poate fi mai strânsă sau mai laxă), de u. lexico-gramaticale (formații lingvistice lexicale și gramaticale, de natură semantică și morfologică, echivalente cu părțile de vorbire), de u. sintactice omogene (de aceeași natură sintactică, de același fel) și de u. sintactice eterogene (de natură sintactică diferită, în raport cu alte u.), de u. stilistice (formații lingvistice caracteristice stilisticii și echivalente cu figurile de stil și cu stilurile) etc.