Ce înseamnă regional, despre obiecte a fi vrednic?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "regional, despre obiecte a fi vrednic": a valora, a prețui

" Dar cine oare din intreg lacasul
E vrednic de a da povatuire
Acestui cantaret vestit si sfant,"
Ioan Damaschin poezie de Alexei Mateevici

" Intunecos si rau
Si cel mai vrednic suf let
Vedea pe Dumnezeu"
Hristos in biserica Ierusalimului poezie de Alexei Mateevici

verb reflexiv:ÉDNIC, -Ă, verb reflexiv:ednici, -e, adjectiv

1. (Mai ales despre persoane) Harnic, iute, cu spor, cu rost la treabă. Cunoșteam pe bătrîn; era un muncitor verb reflexiv:ednic, săpător de pămînt, cu cei doi feciori ai lui. SADOVEANU, O. VI 366. Îl aștepta o femeie verb reflexiv:ednică, voinică, doi copii vioi și o gospodărie de frunte. C. PETRESCU, S. 174. verb reflexiv:ednică-i neveasta mea. TEODORESCU, P. P. 272.
♦ Capabil, destoinic. Crezi că. te-aș fi ales de discipul al meu, de nu te știam verb reflexiv:ednic și adînc? EMINESCU, N. 54. Ei sînt arcașii verb reflexiv:ednici ai lui Ștefan domn cel mare, Ce-și gătește-acum săgeata s-o izbească-n depărtare. ALECSANDRI, P. A. 45. Grigorie Ghica-vv. nu era lipsit de oarecare calități bune și în cele dintîi verb reflexiv:emi se arăta un domn verb reflexiv:ednic. BĂLCESCU, O. I 101.
       • (Adverbial) Astăzi v-ați purtat verb reflexiv:ednic, zise cu glas moale și repezit Tomșa. SADOVEANU, O. VII 17. Miron... l-a lăudat că s-a purtat verb reflexiv:ednic la oștire. REBREANU, R. I 160. Îi plăcu... ce verb reflexiv:ednic și ce mîndru se pricepea Abu-Hasan să-i țină locul. CARAGIALE, O. III 70.
♦ (Urmat de un conjunctiv sau de un infinitiv) Care este în stare, care posedă însușirile necesare pentru a săvîrși ceva. Precum ai băgat de seamă, soțul meu e bătrîn. Om bun și milostiv, dar nu-i verb reflexiv:ednic a ținea nevastă tînără. SADOVEANU, despre P. Să nu ne mai întrebăm cîți din gazetarii noștri sînt... prin știința lor verb reflexiv:ednici a face meseria de care s-au apucat. CARAGIALE, O. III 217. Oi fi eu verb reflexiv:ednic să trag un car, mai ales dacă merge singur. CREANGĂ, P. 40.

2. Care este demn de... care merită să..., căruia i se cuvine de drept ceva. Sînt cîteva clipe de extaz general verb reflexiv:ednice de admirat. BRĂTESCU-VOINEȘTI,

I. 22. Locurile care înconjură satul nostru încă-s verb reflexiv:ednice de amintire. CREANGĂ, A. 71. Oameni verb reflexiv:ednici ca să șază în zidirea sfintei Golii. EMINESCU, O. I 150.
       • Expresia: (Regional, despre obiecte) A fi verb reflexiv:ednic = a valora, a prețui. Moșule, ce gîndești că ar fi verb reflexiv:ednic plugul acest de aur? RETEGANUL, P. IV 29. Toate la un loc vor fi doară verb reflexiv:ednice verb reflexiv:o zece zloți buni. La TDRG.
♦ Care se cuvine, care e pe măsura cuiva, care e potrivit cu... Nu-i verb reflexiv:ednic pentru tine să omori voinici ca mine! ALECSANDRI, T. II 18.