eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă reflexiv în expresie a se albi la față?

Care e reflexiv în expresie a se albi la față?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "reflexiv în expresie a se albi la față":
a deveni palid, a păli




Ce inseamna expresia      Alte expresii înrudite sau asemănătoare
Ce inseamna expresia      ă in literatură

" Oh! alba dimineata, si visul ce soptea,
Si norii albi — si crinii suavi — si balta clara,
Si suf letul — curatul argint de-odinioara —"
Pe balta clara poezie de Alexandru Macedonski

" Viata, dragoste, nerozi.
Sunt migdali si albi si rozi.
Sub macesi si liliac"
Chitara poezie de Alexandru Macedonski
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
ALBÍ, albesc, verb IV. intranzitiv

1. A deveni (mai) albaneză Pînzele să nu albească, Ci mai rîu să înnegrească. TEODORESCU, P. P. 559.
       • reflexiv (În expresie) A se albi la față = a deveni palid, a păli.
♦ (Despre părul oamenilor, prin extensie despre oameni) A încărunți; figurat (numai despre oameni) A îmbătrîni. O trece și asta, că nu una am văzut eu de cînd am albit. DELAVRANCEA, S. 200. Mi-albește capul în vîrtejul lumii. VLAHUȚĂ, O. A. 82.
♦ tranzitiv (Cu privire la pînză etc.) A face să fie alb, prin spălare sau prin diverse procedee chimice. Jos, fete albesc și bat rufe;

– Lin zbîrnîie din depărtare, Subt scocul înalt, roata morii Și prăfuie mărgăritare. IOS1F, T. 135. Îi dete o chită de cînepă și-i spuse ca pînă-n seară s-o toarcă... să facă dintr-însa pînză, s-o albească și, cînd s-a întoarce,.. să i-o deie gata lucrată. MARIAN, O. II 183. Pînză albită = pînză căreia i s-a dat culoarea albă prin mijloace chimice.

2. A ieși în evidență, a se contura (datorită culorii albe); a străluci (bătînd în alb). Pe tapșanurile cu iarbă uscată albea omătul nou. SADOVEANU, forme J. 442. Pe o coastă, în lumina albastră a cerului de vară, albește satul. PĂUN-PINCIO, P. 116. De treci codri de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mîndra glăsuire a pădurii de argint. EMINESCU, O. I 85. Pe coastele lor [ale munților] cîteva sate albesc ca niște grămezi de marmoră. ALECSANDRI, C. 188.
♦ tranzitiv figurat A lumina, a face să lucească. Ici-colo raze pălite de lună străbăteau printre nouri, albeau undele fugare și intrau iar în ascunzișul lor din văzduh. RUSSO, O. 114.