 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
 Alte expresii înrudite sau asemănătoare |
| ă in literatură " Pe zidurile noptii, sau pe armuri de piatra A ostilor vuinde, batand inalt sub ceruri Palcuri de steaguri, — peste semete frunti de bouri. Vom innoda la cara imbold de vant salbatic, Urnind din turnuri toamna, Pornind din nunti feciori, Incalecand pe vinuri si sagetand ulcioare, Cu chipul treaz, ca ziua, atunci cand se anunta Ca turnurile striga si-arata la hotar. Si se vor face semne pe fruntie cu mirtul, Chemat din ram de cedru, parca rascolind In noi paduri de taina, batute ca argintul Pe scuturi slefuite de-ncaierare dreapta." Pergament poezie de Anatol Codru " Si s-a stirnit o incaierare de pareri pro si contra-vulpe, a carei potolire povestitorul o asteapta cu bratele incrucisate, zimbind dispretuitor. in sfirsit, gilceava se linisti. Si doctorul, la indemnul nostru, innoda firul. " Sezon mort poezie de Vasile Voiculescu |
| Definiție din
ÎNNODÁ, înnód, verbDicționarul limbii romîne literare contemporane I. tranzitiv 1. A face un nod (sau mai multe) la o sfoară sau la alt material flexibil; a uni două bucăți de material flexibil printr-un nod; a înnădi. Se plecă în jos, se prefăcu că-și înnoadă mai bine sfoara de la o opincă. CAMILAR, TEM. 29. Prefăcîndu-se că îi caută în cap, îi înnodă două vițe de păr, fără să știe el. ISPIRESCU, L. 381. Mergînd lîngă vergele înnoadă un fir rupt Și repede țăranca s-apucă de țesut. BELDICEANU, P. 68. Sfoara-n nouă că-ndoia, Ca arcanul o-nnoda Și ca lanțul O făcea. TEODORESCU, P. P. 540. • reflexiv pasiv Părul castaniu era pieptănat lins peste tîmple și o coadă groasă se înnoda la ceafă. SADOVEANU, O. I 407. ♦ reflexiv (Despre fire, sfori) A căpăta un nod, prin formarea unui ochi și strîngerea lui. • figurat [Oamenii] se risipiseră pe drumurile lungi ale cîmpiei ce se înnodau în dosul gării. DUMITRIU, B. forme 10. • Expresia: A se înnoda la vorbă (sau la ceartă) sau (tranzitiv) a-și înnoda vorbele = a se prinde la ceartă, a începe cearta; a se certa. De nebun și de muierea rea fiece înțelept fuge Și nu se înnoadă la ceartă. PANN, P. vezi I 169. Sus pe rămurele Două păsărele Ceartă-mi-se ceartă, Vorbele-și înnoadă. TEODORESCU, P. P. 457. 2. figurat A încropi, a agonisi. Patruzeci și opt de ani a muncit pe brînci, cu rîvnă, însă n-a putut să înnoade nimic. SAHIA, N. 94. ♦ A înjgheba, a închipui, a alcătui. Prietenii îl găsiră, pe cînd înnoda altă carte în bojdeucă, îmbrăcat numai într-o cămașă de pînză albăstrie. CĂLINESCU, I. C. 139. – Variantă: (regional) nodá (TEODORESCU, P. P. 382) verb I. |
