Ce înseamnă redus din pițic?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "redus din pițic": italiana pizzico, extremitate

" Nu-ti fie teama de mine!

Daca nu s-ar mai face dimineata,
Daca alunecosul pisc al noptii
Nu mi-ar fugi mereu de sub picioare,"
Moarte in lumina poezie de Ana Blandiana

" De farmec cuprins, ca pierdut se mira !
Dar unde-o fi piscul ? Caci nu mai era
Si-n locul lui gol si lumina "
Vulturul poezie de George Cosbuc

PISC, piscuri, substantiv neutru

1. Vîrf stîncos ascuțit (de obicei fără vegetație) al unui munte. Pîcla se lăsă pe poalele Ceahlăului și piscul rămase în lumină nins, dincolo de lume și singur. SADOVEANU, forme J. 366. Din văile umbroase ale munților Tazlăului, cu piscuri pierdute în pulbere de lumină, negurile albe se înălțau spre văzduhuri. HOGAȘ, M. N. 151. Un vultur sâgață mîndru de un pisc cu fruntea ninsă. EMINESCU, O. IV 119.
       • figurat Cînd atîția oameni care erau socotiți piscuri ale timpului nostru se macină și se năruie, ce uimitor e ca un om simplu, necunoscut, să rămînă un om întreg, adevărat. BOGZA, A. Î. 654.
♦ Culme. Veni și sultan Murad cu toate ostile lui și ocoli pre Iancu-vodă în mijlocul cîmpilor Rigăi, într-un pisc de deal. BĂLCESCU, O. I 48.

2. Capătul dinainte, ascuțit și încovoiat în sus, al unei luntri; bot (2). Bătrîna se uita lung pe mare să vadă felinarul de la piscul luntrii lui Spirea. CONTEMPORANUL, VII 22. Caicul lovea, În pisc îl izbea Și-n două-l făcea. TEODORESCU, P. P. 651.

3. (Muntenia, Moldova) Vîrful de la inima carului, de care se fixează proțapul. Osia, piscul, scaunul [carului]. se fac din lemn de frasin.

I. IONESCU, M. 709.