Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
RISTÍC substantiv neutru
1. (În expresie) Gogoașă de ristic = gogoașă care se formează pe ghinde sau pe păhăruțele lor în urma înțepăturii făcute de viespe; fiind bogate în tanin, se întrebuințează în industria tăbăcăriei. Marghioala... plămădea pe prispă, la umbră, gogoși de ristic pentru suliman. CARAGIALE, la CADE.
2. Suliman făcut dintr-un amestec de antimoniu și, de gogoși de ristic, întrebuințat pentru înnegrirea sprîncenelor, a genelor sau a părului. Cere mai cu inimă, babo, cere, Că-ți trebuie ristic pentru sprîncene. TEODORESCU, P. P. 132.
